Pe cât de complexă este, pe atât de frumoasă și fascinantă este limba română. Limba noastră este plină de cuvinte care exprimă trăiri și sentimente într-un mod unic. Știai că, spre exemplu, cuvântul „dor” nu are corespondent în altă limbă? Doar în română putem exprima emoția dorului, așa cum o cunoaștem fiecare dintre noi. Iată motivul pentru care „dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă.
Motivul pentru care cuvântul “dor” nu poate fi tradus în nicio altă limbă
Românii învață încă din copilăria mică ce însemană dorul și, spre deosebire de alte națiuni, noi putem spune că ne este dor. Indiferent dacă suntem din zona Moldovei, Transilvaniei, Munteniei, Olteniei sau Dobrogei, folosim în același mod expresia „Mi-e dor!”. Este una dintre puținele expresii folosite în mod uzual în toate părțile țării.
Expresia în sine este considerată intraductibilă în alte limbi. Românii plecați peste hotare au încercat să traducă expresia pentru a putea fi înțeleasă de cetățenii altor națiuni, însă efortul lor a fost în zadar. În alte limbi nu există decât verbul „a lipsi” – „Îmi lipsești”.
Sentimentul de dor este însă mai mult decât simpla lipsă. În dor se regăsesc un amalgam de sentimente, precum bucurie, tristețe, melancolie, nostalgie, jale sau patimă.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul dor vine din latinescul „dolus”, o formă populară de la derivatul „dolere”, care înseamnă durere.
În alte limbi latine există anumite forme ale acestui cuvânt, dar niciuna nu este echivalentul dorului. Spre exemplu, în limba franceză există termenul „deuil”, care deși provine din același cuvât latinesc, el se traduce prin „doliu”, nu prin dor.
De asemenea, și limba spaniolă există un termen asemănător – dolor – dar nici el nu se traduce prin dor ci prin „durere”.
Citește și: „Care este pluralul cuvântului ceață. Multe persoane fac greșeala”
De ce „dor” este unic
Dorul este un sentiment universal pe care îl pot exprima doar românii. Este o multitudine de trăiri care pot fi verbalizate printr-un singur, scurt și cuprinzător cuvânt: dor.
Oamenii pot experimenta mai multe tipuri de dor: dorul provenit din atașament, dorul din cauze romantice și erotice, dorul de țară. Altfel spus, oamenii pot simți dorul atât față de o altă persoană, cât și atunci când le lipsesc situații de viață din trecut.
Dacă ne uităm în Dicționarul explicativ al limbii române, vom observa că „dor” are mai multe semnificații:
„1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragil or (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare.”
Citește și: „Singurul cuvânt din limba română care începe cu nt. Sigur nu îl știai”
În România avem „Ziua dorului”
Știai că în România există și o zi a dorului? Era chiar indicat să aveam o zi specială care să marcheze acest cuvânt unic. „Ziua dorului” este sărbătorită în fiecare an pe data de 13 mai. Însă nu aștepta până atunci să îi spui persoanei dragi că îți este dor de ea. Profită de faptul că doar noi putem exprima dorul și transmite-i ce simți.
