Elena Ceaușescu, soția fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu, rămâne una dintre cele mai controversate figuri ale istoriei recente a României. Dincolo de rolul ei oficial și de pretențiile de demnitar de rang înalt, ea avea un comportament care adesea contrazicea imaginea pe care dorea să o proiecteze. Mărturii ale celor care au lucrat sau au interacționat cu ea scot la iveală obiceiuri considerate neplăcute sau chiar scârboase, precum și un mod de a se comporta marcat de aroganță, agresivitate și o influență puternică asupra soțului său.
Obiceiuri bizare și lipsă de etichetă
Unul dintre cele mai discutate aspecte legate de Elena Ceaușescu era obiceiul ei neobișnuit și considerat dezgustător de a-și sufla nasul sau de a scuipa în batistă, pe care apoi o punea în sân sau în poșetă, chiar și în timpul ședințelor oficiale. Acest gest, privit ca total nepotrivit mai ales pentru poziția pe care o ocupa, stârnea de multe ori râsul sau disprețul celor din jur. În plus, exista o percepție largă despre igiena sa personală precară. Elena Ceaușescu nu obișnuia să se spele frecvent pe cap și prefera să-și ascundă părul sub peruci, turbane sau coafuri rigide.
Aceste detalii au fost consemnate în diverse memorii, interviuri și biografii scrise după 1989, arătând o imagine mult diferită de cea oficială, în care Elena era portretizată ca o doamnă respectabilă.
Comportamentul autoritar și lipsit de respect
În cercurile restrânse, comportamentul Elenei Ceaușescu era adesea descris ca fiind unul de o aroganță ieșită din comun. Ea manifesta agresivitate verbală, dispreț față de cei din jur și un complex de superioritate mascat de o insecuritate personală evidentă. Soția fostului dictator nu respecta nici măcar cadrele importante din conducerea partidului sau specialiștii, pe care îi trata cu superioritate.
Fostul ministru de externe Ștefan Andrei declara:
„Elena era de o agresivitate verbală ieșită din comun. Nu o interesa opinia ta, doar să vadă dacă execuți ce ți se spune. Îți striga în față că ești prost dacă nu te alini.”
De asemenea, Elena Ceaușescu se considera o „savantă de renume mondial” și în întâlnirile restrânse se auto-intitula „tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu”. Ea avea obiceiul de a corecta specialiști în chimie, deși nu înțelegea conceptele pe care aceștia le prezentau. O fostă colaboratoare de la ICECHIM povestea:
„Îi era frică să spună că nu înțelege, dar nici nu accepta să i se explice. Îți spunea doar: ‘Așa nu merge! Rescrieți tot!’”
Comportament vulgar și impunerea fricii
Elena Ceaușescu nu se ferea să își arate o latură vulgară, mai ales când era supărată. În cercuri restrânse, limbajul ei era uneori foarte dur și nepotrivit pentru o persoană cu pretenții de rang înalt. Ticurile neplăcute, cum ar fi suflatul zgomotos al nasului sau verificatul dinților la masă, întăreau imaginea unui comportament neglijent.
Această atitudine impunea frică și supunere celor din jur. Se spune că Elena Ceaușescu era chiar mai temută decât Nicolae Ceaușescu, iar oficialii preferau adesea să discute direct cu soțul ei, considerat mai puțin imprevizibil. Fostul ministru al Apărării Constantin Olteanu a declarat:
„Când intra Elena într-o ședință, toată lumea înțepenea. Avea o privire rece și un ton de comandant, mai dur decât al oricărui general.”
Influența decisivă asupra lui Nicolae Ceaușescu
Elena Ceaușescu nu era doar o figură decorativă, ci avea un control total asupra fostului lider comunist. Mulți susțin că Nicolae Ceaușescu îi cerea aprobarea pentru orice decizie importantă, de la numiri politice la discursuri. Ea dicta chiar și lista celor care aveau acces direct la soțul său, exercitând o dominare psihologică puternică.
Astfel, imaginea oficială a Elenei Ceaușescu ca „doamnă” era adesea contrazisă de comportamentul ei în public și în privat, învăluită în aroganță, lipsă de igienă și un mod de a impune supunere prin frică. Aceste detalii scot la iveală o față mai puțin cunoscută a unuia dintre cele mai controversate personaje din istoria României.
