Un nou studiu publicat în Journals of Gerontology ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea generației baby boomer, persoanele născute între 1946 și 1964. Deși trăiesc mai mult decât părinții lor, acești indivizi se confruntă cu o incidență mai mare a bolilor cronice și a dizabilităților comparativ cu generațiile anterioare, punând în discuție calitatea vieții pe măsură ce înaintează în vârstă.
Cercetările efectuate de o echipă de experți de la University College London (UCL) și Universitatea Oxford au scos la iveală un paradox al longevității moderne: deși durata medie de viață continuă să crească, sănătatea fizică a generației baby boomer este mai precară decât cea a generațiilor anterioare la aceeași vârstă. Acest studiu, desfășurat între 2004 și 2018 și bazat pe date de la peste 100.000 de britanici, americani și europeni, a relevat probleme alarmante legate de sănătatea baby boomerilor, precum și consecințele pe termen lung ale acestui fenomen.
Conform studiului, baby boomerii sunt de 1,5 ori mai predispuși să sufere de boli cronice precum cancerul, bolile pulmonare, diabetul și problemele cardiace în comparație cu generațiile anterioare la aceeași vârstă. De asemenea, colesterolul ridicat este o problemă care afectează mai frecvent această generație, în ciuda progreselor înregistrate în medicină și a unei mai mari conștientizări privind stilul de viață sănătos.
Dr. Laura Gimeno, autorul principal al studiului și expert în demografie medicală și îmbătrânire la UCL, subliniază îngrijorările legate de sănătatea generației baby boomer:
„Constatăm că există o derivă generațională a sănătății, prin care generațiile tinere tind să aibă o sănătate mai proastă decât generațiile anterioare la aceeași vârstă. Chiar și cu progresele medicinii și o mai mare conștientizare a publicului cu privire la un stil de viață sănătos, persoanele născute după 1945 sunt expuse unui risc mai mare de boli cronice și handicap decât predecesorii lor”.
Citește și: Câți ani trăiește pisica, de fapt. Are sau nu 9 vieți? Studiul specialiștilor arată clar
O altă constatare importantă a studiului este scăderea nivelurilor de forță fizică în rândul baby boomerilor. Forța de prindere, un indicator esențial al forței musculare generale și al îmbătrânirii sănătoase, a scăzut de-a lungul generațiilor în țări precum Anglia și Statele Unite. Acest declin al forței musculare poate fi corelat cu dificultăți în desfășurarea activităților zilnice, cum ar fi îmbrăcarea, hrănirea și igiena personală. În Regatul Unit, baby boomerii sunt de aproape 1,5 ori mai predispuși să întâmpine dificultăți în îndeplinirea a trei sau mai multe sarcini de auto-îngrijire comparativ cu generațiile anterioare.
„Aceste date sugerează că deși trăim mai mult, nu trăim neapărat mai bine din punct de vedere al sănătății fizice”, adaugă Dr. Gimeno. „Generațiile mai tinere, cum ar fi baby boomerii, trăiesc acum mai mult timp cu boli cronice și dizabilități, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă pentru sistemele de sănătate și pentru planificarea îmbătrânirii populației.”
Studiul a scos în evidență și variațiile regionale în prevalența anumitor boli cronice. De exemplu, deși diabetul a crescut în mod similar în toate regiunile analizate, cazurile de cancer, probleme cardiace și colesterol ridicat au crescut cel mai mult în Anglia și Europa continentală. Aceste diferențe regionale pot fi atribuite atât factorilor genetici, cât și celor legați de stilul de viață, accesul la servicii medicale și obiceiurile alimentare.
În același timp, datele arată că femeile sunt mai afectate de creșterea speranței de viață în comparație cu bărbații. Femeile au de patru ori mai multe șanse să devină centenare decât bărbații, conform Oficiului Național de Statistică din Anglia și Țara Galilor. Cu toate acestea, femeile sunt și mai predispuse să trăiască cu boli cronice și dizabilități pe parcursul acestor ani suplimentari de viață.
Un alt studiu recent, publicat în The Lancet Public Health, a estimat că speranța de viață la nivel global va crește la aproximativ 78,1 ani până în 2050, o creștere de 4,5 ani față de media actuală. Aceste cifre reflectă avansurile extraordinare în medicină, igienă și acces la servicii de sănătate, dar ridică și provocări semnificative pentru societățile moderne. O populație care trăiește mai mult necesită resurse mai mari pentru îngrijirea pe termen lung și crește presiunea asupra sistemelor de pensii și de sănătate publică.
„Suntem într-o etapă în care durata de viață a crescut, dar calitatea vieții pentru generația baby boomer ridică semne de întrebare. Deși medicamentele și tehnologia ne ajută să gestionăm bolile cronice, prevenția rămâne cheia pentru a asigura o îmbătrânire sănătoasă”, subliniază Dr. Gimeno.
În fața acestor date îngrijorătoare, experții în sănătate publică subliniază importanța adoptării unui stil de viață sănătos de la o vârstă cât mai tânără. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și evitarea obiceiurilor dăunătoare precum fumatul și consumul excesiv de alcool sunt esențiale pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a reduce riscul de boli cronice.
În plus, cercetătorii sugerează că politicile de sănătate publică ar trebui să se concentreze pe prevenirea bolilor cronice și pe îmbunătățirea serviciilor de îngrijire pentru populația îmbătrânită. Investițiile în educația pentru sănătate, promovarea sportului și accesul la servicii medicale preventive sunt esențiale pentru a combate acest trend.
În concluzie, deși baby boomerii se bucură de o durată de viață mai lungă decât părinții lor, sănătatea lor la bătrânețe este un motiv de îngrijorare. Creșterea incidenței bolilor cronice și a dizabilităților arată că longevitatea nu este neapărat sinonimă cu sănătatea bună. Soluțiile pentru aceste provocări necesită o abordare holistică, care să pună accentul pe prevenție și pe îmbunătățirea calității vieții pe măsură ce populația continuă să îmbătrânească.