Tarhonul este o plantă aromatică des întâlnită în piețele din Ardeal, unde este folosită în mod tradițional pentru a da gust ciorbelor, sosurilor și altor preparate locale. Deși mulți români îl cunosc doar ca un condiment, această plantă are o serie de proprietăți care o fac utilă și în menținerea sănătății. Micii producători locali din Transilvania încă păstrează tradiția cultivării tarhonului, iar cererea pentru această plantă a crescut mai ales în rândul celor interesați de alimentația naturală.
Tarhonul, cunoscut și sub denumirea științifică Artemisia dracunculus, nu doar că îmbunătățește gustul mâncărurilor, dar poate avea și efecte pozitive asupra circulației sanguine, digestiei și chiar asupra sănătății mintale. Planta este folosită de mult timp în medicina tradițională, iar cercetările moderne încep să confirme o parte dintre beneficiile sale.
Unul dintre cele mai importante beneficii ale tarhonului este capacitatea sa de a reduce inflamațiile și de a calma durerea. Studiile de laborator au arătat că extractul de tarhon poate avea un efect benefic în cazul durerilor articulare, precum cele cauzate de osteoartrită. Substanțele active din plantă contribuie la diminuarea inflamației, iar acest lucru face ca tarhonul să fie considerat un posibil ingredient în suplimentele alimentare destinate afecțiunilor reumatice sau durerilor musculare.
De asemenea, se crede că tarhonul poate ajuta la reducerea crampelor abdominale și menstruale. Aceste proprietăți îl fac util nu doar în bucătărie, ci și în medicina naturistă, unde este regăsit în diverse produse pe bază de plante.
Tarhonul are și efecte pozitive asupra digestiei. Consumat cu regularitate, poate reduce crampele stomacale și ajută la o digestie mai ușoară. Un alt beneficiu important observat în studii este legat de sensibilitatea organismului la insulină. Persoanele cu prediabet, care au primit extract de tarhon într-un mediu controlat, au prezentat scăderi ale tensiunii arteriale și o îmbunătățire a nivelului de colesterol bun (HDL).
Această acțiune de susținere a metabolismului glucozei face ca tarhonul să fie valoros în dietele destinate menținerii unui nivel constant al zahărului în sânge. Prin reducerea secreției de insulină și sprijinirea unei bune utilizări a glucozei, tarhonul poate contribui la un plus de energie pe parcursul zilei.
Cercetările mai vechi sugerează că tarhonul are și proprietăți antifungice și antibacteriene. Extractul său s-a dovedit eficient în combaterea unor ciuperci, deși mecanismele exacte ale acțiunii sale nu sunt încă pe deplin înțelese. De asemenea, s-a observat că poate fi eficient împotriva unor bacterii periculoase, cum sunt E. coli, Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes.
Aceste efecte pot transforma tarhonul într-un sprijin natural pentru sistemul imunitar, mai ales în perioadele în care organismul este expus la infecții sau se confruntă cu slăbirea capacității de apărare.
Tarhonul poate fi consumat atât proaspăt, cât și uscat. Se folosește în salate, supe, sosuri sau ca aromatizant pentru diverse preparate din carne. În Ardeal, se conservă adesea în oțet, fără adaos de sare, pentru a-i păstra culoarea și aroma. În afară de utilizarea culinară, tarhonul se regăsește și în suplimente și produse naturiste.
Este important de știut că tarhonul este, în general, sigur pentru consum, dar există cazuri rare de reacții alergice, manifestate prin erupții cutanate, mâncărimi sau tuse. De asemenea, uleiul esențial de tarhon trebuie folosit cu prudență și doar conform recomandărilor medicale, mai ales în cazul copiilor, femeilor însărcinate sau celor cu boli cronice.
Consumul în exces, mai ales sub formă de extract concentrat, poate deveni toxic pentru ficat, motiv pentru care este impoortant să se respecte dozele recomandate.