După mai bine de un deceniu de așteptare și eforturi susținute, România și Bulgaria au primit confirmarea mult așteptată privind integrarea completă în spațiul Schengen. Decizia, luată în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, reprezintă un moment istoric atât pentru cele două state, cât și pentru proiectul european de liberă circulație.
Integrarea completă a României și Bulgariei în Schengen nu a fost lipsită de provocări. Deși cele două state au încă din 2010 confirmarea că îndeplinesc toate criteriile tehnice, procesul a fost blocat constant din motive politice. Olanda și Austria s-au numărat printre cele mai vehemente state opozante, invocând preocupări legate de corupție și migrația ilegală.
Totuși, în noiembrie 2024, în urma unei reuniuni cruciale la Budapesta, România și Bulgaria au semnat un acord alături de Austria și Ungaria. Acest pact a fost considerat un pas decisiv, determinând Austria să renunțe la veto-ul său după ce s-au învăzut progresele semnificative în reducerea migrației ilegale.
Sándor Pintér, ministrul ungar al afacerilor interne, a salutat momentul, declarând:
„Este un moment istoric pentru întreaga Europă, dar mai ales pentru cetățenii români și bulgari, care au așteptat prea mult timp această decizie.”
De la 1 ianuarie 2025, frontierele terestre interne cu statele membre Schengen vor fi eliminate. Aceasta va permite cetățenilor și transportatorilor de mărfuri să circule liber, fără opriri sau controale suplimentare.
Este un pas esențial pentru întărirea statutului României și Bulgariei în cadrul Uniunii Europene, în contextul în care granițele aeriene și maritime erau deja integrate în spațiul Schengen din 2023. Totuși, o perioadă tranzitorie de șase luni va include controale aleatorii, menite să asigure că migrația ilegală rămâne sub control.
Ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a explicat importanța acestei măsuri:
„Obiectivul nostru este să dispară cozile de TIR-uri din vămi și să asigurăm o trecere fluentă și sigură la granițe.”
Drumul spre această decizie a fost marcat de compromisuri și perseverență. Un moment crucial l-a reprezentat decembrie 2022, când Austria și Olanda au blocat aderarea, invocând motive politice. După această lovitură, s-a ajuns la o strategie etapizată, care a permis aderarea parțială în martie 2023.
Totuși, semnarea acordului din noiembrie 2024, cu sprijinul Austriei și Ungariei, a fost momentul decisiv. Întâlnirea Consiliului JAI din decembrie 2024 a consfințit decizia, confirmând că România și Bulgaria sunt pregătite pentru acest pas important.
După 1 ianuarie 2025, în ciuda eliminării granițelor terestre, autoritățile române și bulgare vor continua să aplice controale temporare bazate pe risc. Aceste măsuri vor fi aliniate practicilor aplicate deja în alte state Schengen, precum Germania sau Franța.
Pe termen lung, România și-a propus să contribuie activ la consolidarea spațiului Schengen, demonstrând că integrarea nu doar că aduce beneficii economice, ci și că întărește unitatea europeană.
Aderarea completă la Schengen marchează nu doar o victorie pentru România și Bulgaria, ci și un succes pentru proiectul european. Cetățenii celor două state vor beneficia de libertăți sporite, iar economia va cunoaște un nou impuls.
Este un moment care reconfirmă locul României în inima Europei și care subliniază faptul că, prin determinare și cooperare, obstacolele pot fi depășite.