Sâmbăta Mare, tradiții și obiceiuri. Ce nu este bine să faci la slujba de Înviere

De Sâmbăta Mare se leagă o mulțime de tradiții și obiceiuri. Iată ce spun vechile credințe despre ce e bine și ce nu e bine să faci în această zi.
Sâmbăta Mare, tradiții și obiceiuri. Ce nu este bine să faci la slujba de Înviere

Sâmbăta Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor. Este ultima zi în care se mai fac pregătirile pentru Paște, ziua în care se pregătesc bucatele și se mai ajustează ultimele detalii. În Sâmbăta Mare, conform unor tradiții și obiceiuri se impun o serie de interdicții.

La miezul nopții, creștinii merg la biserică, unde se săvârșește slujba de Înviere. Creștinii prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului, precum și pogorârea Lui în iad, salvând neamul omenesc și scoțându-l din stricăciune. „Biserica mărturisește că Hristos, prin pogorârea Sa la iad, a sfărâmat porțile iadului, ca această închisoare să rămână neputincioasă.

Nu spune că le-a deschis, pentru că acest lucru lasă să se înțeleagă că ele pot fi închise din nou. Însă, zdrobirea ne descoperă că nimeni nu mai poate reface acel lucru nimicit de Hristos”, scrie creștinortodox.ro.

Credincioșii se roagă și își amintesc de patimile suferite de Iisus, care a fost răstignit în Vinerea Mare și a murit pe cruce. Este ziua de dinaintea Învierii lui Iisus. Conform tradiției, gospodinele gătesc bucatele alese, pasca, mielul umplut, drobul sau cozonacii, toate fiind bucate tradiționale care se prepară cu această ocazie.

În Sâmbăta Mare se mai pot vopsi ouă roşii

Cele care nu s-au ocupat joi de vopsirea ouălor, o vor face sâmbătă. Asta deoarece în Vinerea Mare tradiția spune că este interzisă orice activitate casnică.

În această zi, credincioșii merg la biserică pentru a se spovedi și, unii dintre ei, pentru a se împărtăși.

Sâmbăta Mare, tradiții și obiceiuri

La slujba Învierii, în mod tradițional se mergea la biserică îmbrăcat în haine noi. În unele zone, gospodinele duc la biserică bucatele pentru a fi sfințite. În Maramureș, acest obicei are lor în Țara Lăpușului, dar bucatele sunt puse în traistă, nu în coșarcă.

În alte zone, bucatele sunt duse la sfințit duminică dimineața. Gospodinele pun în coșarcă din toate bucatele pregătite, cozonaci, vin, pască sau ouă roșii.

La miezul nopții,  preotul cheamă credincioșii, spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.

De asemenea, se mai spune că lumânarea din noaptea de Înviere e bine să fie păstrată aprinsă până acasă, unde creștinii trebuie să înconjoare casa de trei ori, pentru a fi ferită de rele. Restul de lumânare este păstrat, iar în trecut, femeile le aprindeau când era furtună sau vreme grea, pentru a se bucura de protecție divină.

Vechi credințe legate de Noaptea de Înviere

Se crede că în noaptea de Înviere se deschid cerurile și ard comorile pământului. De asemenea, se crede că acum este moment prielnic pentru vrăji şi farmece. Se mai spune că cine se naște de Paște, când se trag clopotele, va fi norocos toată viața.

Se mai crede, de asemenea, că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor, potrivit traditii-superstitii.ro.

O altă veche credință spune că în noaptea de Înviere nu e bine să pui mâna pe sare, pentru că îţi vor asuda mâinile la vară. De asemenea, se mai crede că în cele trei zile de Paşte ard, în cer, nevăzute, trei candele mari.

 

 

9.8 23 note
Ți plăcut articolul? Dă și tu o notă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.