O familie din București a dat în judecată Ministerul Educației, acuzând nereguli grave în corectarea lucrării de Limba și Literatura Română a fiului lor la Evaluarea Națională de anul trecut. Elevul obținuse inițial nota 9,20, dar în urma contestației, punctajul a scăzut la 8,25. Familia susține că a identificat erori obiective de punctare la itemi cu răspunsuri clare, reglementate de barem, iar pentru că sistemul nu a permis o reevaluare suplimentară, a apelat la instanță. Mai mult, au depus și plângere penală pentru fals intelectual, distrugere sau sustragere de probe, dar și abuz în serviciu. Deși instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată, părinții nu se lasă și au depus recurs, declarând că luptă nu doar pentru dreptatea copilului lor, ci pentru dreptul fiecărui elev la o evaluare corectă.
De la 9,20 la 8,25: nota care a declanșat scandalul
Totul a început după afișarea rezultatelor inițiale la Evaluarea Națională, când elevul a contestat nota de la Limba și Literatura Română: 9,20 (media notelor 9,40 și 9,00). În urma contestației, nota finală a fost chiar mai mică – 8,25 (media notelor 8,50 și 8,00).
Familia, analizând baremul oficial și lucrarea elevului, a susținut că au fost comise greșeli obiective de corectare. Pentru că diferența de notare nu atingea pragul minim de 1 punct necesar pentru reevaluare suplimentară, părinții au decis să conteste eroarea în instanță, cerând o corectare obiectivă, bazată strict pe barem.
„90 de sutimi neacordate în mod greșit”
Avocatul familiei, Victor Stănilă, a declarat că din documentele depuse chiar de Ministerul Educației reiese o eroare clară de 90 de sutimi.
„În total, sunt 90 de puncte (sutimi) care nu au fost acordate, potrivit documentelor depuse la dosar de către Ministerul Educației”, a spus acesta.
El a adăugat că, deși sistemul informatic de corectare ar fi trebuit să semnaleze diferențele de punctaj dintre profesori, acest lucru nu s-a întâmplat.
„Profesorii evaluatori au obligația de a verifica rezultatul evaluării. Dar, în cazul acestui elev din București, acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai precizat avocatul.
Proces verbal controversat și documente cerute de instanță
În primă fază, Ministerul Educației a transmis un Proces Verbal în care se susținea că lucrarea a fost verificată și nu existau erori. Totuși, instanța a cerut și borderoul individual de notare pe itemi, care a arătat că punctajul a fost acordat greșit, deși era vorba despre cerințe cu răspunsuri clare, nu interpretabile.
Plângere penală împotriva profesoarei corectoare
După constatarea erorilor, familia a depus și o plângere penală împotriva profesoarei care a introdus greșit punctajele în sistem. Aceasta nu făcea parte din corpul profesorilor evaluatori. Acuzațiile includ fals intelectual, sustragere sau distrugere de probe și abuz în serviciu.
„Acest caz nu este despre un punct în plus sau în minus. Este despre eșecul unui sistem educațional care decide viitorul academic al zecilor de mii de copii”, a spus Victor Stănilă.
Acesta a atras atenția asupra efectelor psihologice și juridice pe care astfel de situații le pot avea asupra elevilor.
Probleme în corectarea digitală
2024 a fost primul an în care corectarea lucrărilor a fost realizată digitalizat. Totuși, avocatul spune că Ministerul a permis ca profesori din afara corpului național de evaluatori să corecteze lucrările. În plus, platforma informatică, care ar fi trebuit să semnaleze automat diferențele de punctaj, nu a funcționat eficient.
„Este evident că procedura a funcționat defectuos, afectând în mod direct viitorul educațional și dezvoltarea emoțională a elevului”, a declarat avocatul.
Cererea a fost respinsă, dar părinții merg mai departe
Curtea de Apel București a respins acțiunea familiei ca neîntemeiată. Cu toate acestea, părinții au decis să continue lupta în instanță și au formulat recurs.
„Vom continua această luptă în instanță nu doar pentru corectarea unei nedreptăți punctuale, ci pentru a proteja dreptul fiecărui elev la o evaluare corectă și obiectivă. Dacă acceptăm ca erorile evidente să rămână nereparate, compromitem întregul sens al contestației și încrederea publicului în sistemul de educație”, a conchis avocatul Victor Stănilă.
