Smaranda Zabara, pilot de elicopter cu pregătire în antiterorism și șefa unicului club moto pentru femei din lume: „Conducem ca voi, bărbații! De ce nu putem fi la același nivel?” EXCLUSIV

Din cauza picioarelor prea lungi nu a putut obține brevetul de pilot pe avioanele de luptă.
Smaranda Zabara, pilot de elicopter cu pregătire în antiterorism și șefa unicului club moto pentru femei din lume: „Conducem ca voi, bărbații! De ce nu putem fi la același nivel?” EXCLUSIV

Despre Smaranda Zabara, numele de familie fiind românesc (cu tendințe ucrainene), moștenit fiind de la fostul ei soț, ne-a vorbit acum nu multă vreme Alexandru Cazan, președintele Gremium MC Nomads Romania, unul din cele mai puternice cluburi de motocicliști, care reunește cele mai puternice MC-uri din țară. A fost momentul care a produs scânteia realizării iată, în plin proces de elaborare, o exclusivitate absolută prezentată de Ego.ro.

Alexandru Cazan, șeful Gremium MC Nomads Romania, ne-a dat ideea realizării acestui interviu.

Acest lucru s-a întâmplat cu prilejul realizării unui amplu reportaj/interviu cu Alexandru Cazan, despre viața inedită, puțin cunoscută de cei neavizați, a motocicliștilor. Astfel, pe parcursul discuțiilor, în căutarea unor personaje aparte, pitorești, speciale din această lume, ca țintă a unor viitoare articole, Alexandru Cazan ne-a povestit și despre Smaranda, pornind de la faptul că este președinta unicului club moto LEMC ( Law Enforcement Motorcycle Club) din țară, abia ulterior având să aflu că Smaranda Zabara este cea care a înființat primul și singurul club de motocicliste din lume.

Și asta în contextul în care, potrivit cutumelor, accesul femeilor era acceptat, până atunci, doar din poziția de iubită sau de nevastă a vreunui motociclist. Fetele care arată bine, cu pantalonii lor strâmți, cizmele de motor și jachetele de piele impecabile si care merg pe motociclete legate strâns de un motociclist. Unele dintre ele chiar posesoare de motociclete, fie de viteză sau choppere. Dar, de precizat, fără drept de a face parte din structura de conducere sau decizională a unui club, fără a avea dreptul de a participa la ședințe sau la alte întâlniri speciale.

Smaranda Zabara 2

Cine este Smaranda Zabara

Ei bine, din această perspectivă am abordat-o pe Smaranda, în momentul în care am invitat-o să ne vorbească despre ea și pasiunea, preocuparea sa inedită, care o scoate mult din obișnuitul unei vieți simple, poate chiar comode, a altor doamne și domnișoare. Ne-am întâlnit în același bar de lângă Foișor, al cărui proprietar este, ca să vezi, și el motociclist, unde mă văzusem în câteva rânduri și cu Alexandru Cazan și cu alți membri ai Gremium MC Romania.

Așadar, tot ceea ce știam despre Smaranda Zabara era că este motociclistă și președinta clubului Nights Ravens LEMC, Corbii Nopții. Deci LEMC și nu MC (Motorcycle Club, n.r.) și precizarea a venit imediat, deși știam câte ceva de la Alex Cazan. Law Enforcement („care aplică legea”, traducere aproximativă din engleză, n.r.) Motorcycle Club este denumirea specifică a cluburilor ai căror membri fac parte sau au făcut parte din instituții militarizate, oficiale, în special din poliție, servicii secrete, structuri antiteroriste. Mai puțin din cele ale armatei, care se autodenumesc MMC, Military MC, sau MMG, Military Motorcycle Group, precum Veterans Romania MMG.

Albastrul care precede destinul

În mod straniu, și o spun cu maximă obiectivitate jurnalistică, când i-am văzut ochii, de un albastru-verzui intens, ca seninul unei zile de mijloc de vară, Smaranda mi-a indus instantaneu ideea de zbor, de cer înalt. Și confirmarea a venit aproape brusc, ca un răsărit la Tropice, după ce am făcut cunoștință. Și exact aici este locul pentru precizarea că Smaranda nu bea cafea, nu consumă alcool și nici nu fumează. Știi?”, mi-a spus, „Înainte de a fi devenit motociclistă, sunt pilot de elicoptere. La 17 ani m-am înscris la Institutul Aeronautic din Padova și la 19 aveam brevetul de pilot”. Smaranda a schimbat cursul interviului cu o simplă informație.

Smaranda Zabara la Școala de Aviație
Smaranda Zabara la Școala de Aviație

Gata de decolare

Cu această primă și surprinzătoare informație, primită cu viteză supersonică, asta, așa, ca să rămânem în zona metaforelor specifice domeniului, am fost nevoit să-mi reconsider strategia de abordare a subiectului, al interviului pe care mi-l propusesem să-l realizez cu Smaranda. După ce mi-a zis că s-a născut în 1990, în Bucovina, spunând cu mândrie că este o bucovineanca autentică, și că la 3 ani și jumătate, câți avea atunci, s-a mutat, cu părinții ei, desigur, în Ardeal, la Oradea, am purces la interviul propriu-zis. „Smaranda”, i-am spus cu emoția descoperirii noului curs al interviului, „spune-mi, te rog povestea ta. Voi interveni doar pentru precizări de ordin tehnic sau legate de denumiri”.

Smaranda Zabara: „Ne-am mutat din Suceava la Oradea. Am vrut să fac Medicina”

Și Smaranda a început să-și spună povestea cu o foarte plăcută nonșalanță și cu un zâmbet pe chipul ei frumos de o candoare greu de descris.

„Părinții mei au lucrat în armată, așa, pe scurt. Cum am mai zis, la 3 ani și ceva, părinții mei s-au transferat la niște unități militare din Oradea. În 2004, într-un anumit context, mama a plecat în Italia, iar eu cu tata ne-am dus acolo, în 2007, pentru că trebuia să-mi termin liceul în Oradea. Aaa! Fii atent, eu eram elevă la Liceul de Chimie Biologie din Oradea. Mă pregăteam să dau la Medicină. Visul meu de atunci era să mă fac medic chirurg. Și vei vedea de ce mi-am schimbat intențiile”.

Și vorbele-i curg cu seninătatea și vioiciunea unei dimineți care plutește dincolo de nori.

„Ne-am stabilit în Treviso. M-am înscris la un Colegiu de Limbi Străine și Afaceri Internaționale. Dar nu aveam să-l termin din motive pe care le voi prezenta puțin mai încolo. De fapt, nu am apucat să fac decât un semestru la acest colegiu”.

Smaranda Zabara la Școala de Aviație 2

Recepție, bucătărie și curățenie într-un hotel din Cortina d’Ampezzo

„Între timp m-am și angajat la un hotel de 5 stele din celebra stațiune montană Cortina d’Ampezzo, din Alpi. Părinții mei erau prieteni cu patronii hotelului, astfel că și-au dat acordul să merg și să muncesc acolo. Desigur, căci așa era pe atunci, munceam la negru. Oficial, eram șefă la front desk, dar făceam și multe alte treburi. Eram vreo cinci români acolo și noi țineam toată activitatea. Dimineața, activitatea de check-in și check-out, apoi, camerele. Ba, dimineața, ajutam și la bucătărie, la gătit, dar spălam și vase. Practic munceam 24 din 24 de ore, cu pauze de somn și masă”.

În treacăt fie spus, stațiunea, supranumită și „Regina Dolomiților” (lanț muntos situat de Alpii Calcaroși, n.r.), este un loc căutat de bogații Europei, renumită pentru pârtiile ei de ski. În anul 1956 a găzduit ediția Olimpiadei de iarnă, urmând ca, în 2026, alături de Milano, să o facă din nou.

Semn zodiacal, Berbec. Predestinat aventurii

Iar Smaranda își continuă istorisirea, pentru Ego.ro:

„Lucram la Hotelul „La Vie en Rose. Eram mulțumită. Eram o adolescentă plină de viață și mă simțeam capabilă, mă simțeam în stare să fac orice pe lumea asta, să-mi îndeplinesc orice vis. Și nici nu bănuiam atunci, la doar 17 ani, cât de aproape eram de un moment, i-aș spune astral, care va fi urmând să-mi deschidă drumul spre o lumea fantastică. Cea a aviației”.

Și acel moment, și reporterul Ego.ro o spune, lăsând la o parte orice misticism sau supranatural, mai mult ca sigur a fost într-o subtilă și tainică legătură a semnului zodiacal al Smarandei. Berbecul. Semn de foc. Și este foarte cunoscut că ceea ce se spune despre zodiile de foc poate fi sintetizat într-o unică sintagmă. Lumea este a celor îndrăzneți!

Smaranda Zabara

Smaranda Zabara și-a însoțit patronul cu preinfarct într-un elicopter de urgențe medicale

Așadar, ca să păstrăm cursivitatea și acuratețea povestirii, iată că într-una dintre zile, la hotel, avea să aibă loc un eveniment dramatic. Patronului hotelului i s-a făcut brusc rău, pierzându-și rapid cunoștința. Tocmai făcuse un preinfarct. După o primă încercare de acordare a primului ajutor, a fost chemat un elicopter medical. Smaranda nu a stat nicio clipă pe gânduri și s-a oferit să-și însoțească patronul suferind, primind acceptul de a urca în elicopterul ce urma să-l ducă pe pacient la un spital.

În timpul zborului, ea a intrat în vorbă cu pilotul, la un moment dat acesta întrebând-o dacă nu i-ar plăcea să lucreze în aviație. Și atunci a avut instantaneu o revelație. Că trebuia să intre în aeronautică! Și aproape nici nu și-a dat seama când a strecurat într-un buzunar al micului ruscac, pe care îl avea cu ea, cartea de vizită a pilotului dar și adresa unui Institut de Aeronautică din Padova, situat la 70 de kilometri de Veneția.

Smaranda Zabara: „Luam apărarea celor mici, dar eram și foarte sensibilă”

Smaranda a simțit aici că poate să facă o paranteză în care să explice ce fel de adolescentă era, oferind, astfel, cheia modului ei de a privi viața și de a-și alege, la acea vârstă, căile de urmat în viață.

„Eram o elevă foarte bună la învățătură. Dar eram și bătăioasă, în sensul că întotdeauna am simțit nevoia să-i protejez pe cei mai mici, pe cei care, într-un fel sau altul, erau puși în dificultate. Acesta era și motivul pentru care mama, și ea o bucovineancă autentică, era chemată la școală. Nu eu eram cea care provocam bătăile, dar interveneam mereu când alții, mai mici, mai slabi, o încasau. Aveam însă și o latură foarte sensibilă. Și tocmai de aceea am avut și momente în care am suferit enorm. Puneam la suflet orice. Iar propriile mele povești, în care mă implicam sentimental, cu toată inima mea, aveau să-mi provoace mari dezamăgiri și decepții.”

Smaranda Zabara

Smaranda Zabara: „Vreau să pilotez un F16!”

La scurt timp, doar câteva săptămâni, de la evenimentul cu patronul ei care suferise un preinfarct și care fusese transportat la spital cu un elicopter medical, în care s-a urcat și ea, Smaranda a dat peste cartea de vizită a pilotului. Nu a stat mult pe gânduri și, la câteva zile distanță, și-a anunțat mama că pleacă până în Padova, la o mătușă. Și-a luat un mic bagaj de drum și s-a dus întinsă la Institutul de Aeronautică din oraș.

Într-o scurtă prezentare, institutul pregătea, pe lângă personal pentru operațiuni la sol, și piloți pentru diferite tipuri de aparate de zbor. Și, dacă am fi într-o situație de elaborare a unui material jurnalistic în mod interactiv, i-aș întreba pe cititorii Ego.ro: „Ce credeți că a ales Smaranda?”. Ați ghicit! Smaranda, această incredibilă adolescentă, a zis clar: „Vreau să fiu pilot pe F16!”. Celebrul avion de luptă multirol al US Air Force.

Picioare prea lungi pentru F16

Din păcate sau Dumnezeu știe, poate din fericire, Smaranda a picat testul medical la admitere. Și aceasta dintr-un motiv inedit. Smaranda avea picioarele prea lungi, ca să vedeți ce situație, grila parametrilor de acceptare pentru a urma cursurile de instruire în pilotaj pe un F16, arătând că Smaranda are cu, nici mai mult nici mai puțin, un centimetru și 2 milimetri peste limita acceptată! Adevărul că spațiul carlingei unui avion de luptă nu este prea generos.

În această situație, foarte tânăra aspirantă la statutul de pilot a fost nevoită să opteze pentru elicoptere. Înscrierea a decurs, de acum, fără probleme. Tânăra și extrem de ambițioasa noastră adolescentă, care a mers la Institutul de Aviație doar cu Cartea de Identitate, restul documentelor completându-le chiar acolo, atunci, pe loc, s-a înscris la cursuri. După care s-a întors acasă, urmând să revină atunci când începeau cursurile.

Momentul delicat când mama a aflat ce a făcut fiica ei

Reamintesc faptul că atunci când a plecat în Padova, Smaranda le-a spus alor ei că merge să-și viziteze mătușa din Padova, nicidecum că voia să se înscrie la cursuri de pilotaj de avioane de lupte. Într-una dintre zile, la vreo două săptămâni de la înscriere, mama ei a găsit în cutia poștală un plic cu mai multe documente prin care i se solicita să confirme anumite date pe care Smaranda le trecuse la înscrierea la Institut, precum, și altele care trebuiau semnate în calitate de părinți, dat fiind faptul, evident, că era, încă, minoră. Și Smaranda relatează despre moment.

„Când m-am întors, acasă, în acea zi, de la o plimbare, am găsit-o pe mama stând în pragul ușii, cu mâinile în șold și bătând din picior. Nu prea deloc încântată de ce aflase. După un scurt schimb de replici, nu am avut încotro și am dat cărțile pe față. I-am spus ce am făcut, de ce, și că asta îmi doresc să fac, asta voiam să fie calea pe care s-o urmez în viață”.

Smaranda Zabara, cinci ani de studii de aviație

Și, când a venit timpul, s-a dus la Institut, la cursuri. De precizat că Institutul era civil, dar avea programă militară. De fapt, primii doi erau de instruire specifică aviației civilă, iar următorii trei, militară. Așadar, Smaranda, la 19 de ani, primea primul brevet de pilot pe elicopter. A acumulat, în anii de pilotaj peste 1.200 de ore de zbor, printre care și pe celebrul AW139, specializat în operațiuni de căutare și de salvare.

Printre misiunile pe care le-a avut, în acea perioadă, ca pilot SAR(Search And Rescue), au fost și cele de însoțire aeriană a ambarcațiunilor, grupate sau individuale, care la acea vreme aduceau pe țărmul Italiei și refugiați din Libia, dar și din alte zone din Nordul Africii. Era perioada „primăverii arabe”, a revoluțiilor din Egipt, Libia, Tunisia.

Căsnicia, răni care nu s-au cicatrizat

Pe lângă brevetul de pilot de elicopter, în urma unor cursuri specifice, a obținut și atestatul de Examinator TEA, obținând dreptul de a testa piloții în ceea ce privește nivelul de Engleză Tehnică. Aceasta, până în 2012. Între timp s-a și căsătorit cu cel căruia îi poartă și acum numele, dar de care a divorțat, după ce a născut cei doi copii. Ecaterina, în vârstă de 9 ani, câți are acum, și Vladimir, de 8 ani. Smaranda evită să vorbească despre căsnicia ei. Dar lasă să se înțeleagă că a fost o relație și o despărțire de pe urma căreia mai suferă și acum. Și o spune chiar ea: „Sunt răni care nu s-au cicatrizat nici acum”.

Smaranda Zabara, reconversie profesională la Chicago

După ce a rămas însărcinată, s-a întors acasă. A născut-o pe Ecaterina, apoi, la puțin după un an, pe Vladimir. A fost momentul în care a încheiat capitolul cu zborul. „Copiii m-au ținut la sol!”. O spune cu împăcare, ba chiar fericită, căci numele copiilor ei îi readuc mereu zâmbetul pe buze.

„Nu am mai vrut, putut, să zbor oricum. Ar fi trebuit ca în fiecare an să fac cel puțin 50 de ore de zbor, în Italia. Nu am mai avut timp de asta”, mai spune Smaranda. A revenit, însă, în aeronautică, în 2015.”

S-a înscris la cursuri de reconversie federală în Chicago, cursuri care au durat doi ani. Cursuri făcute de la distanță, fiind necesară prezența ei în USA doar în perioada examenelor.

Cursuri de securitate aeronautică și antiterorism

Apoi, în 2017, a urmat cursuri de specialitate în Securitate aeronautică și antiterorism. A urmat, de asemenea, cursuri de specializare antiteroristă din Israel. Specificul activității nu-i permite Smarandei să dea prea multe amănunte. „Și așa”, o spune reporterului ego.ro, „prietenii îmi zic că fac parte din cine știe ce servicii secrete. Mă amuză chestia asta”.

Smaranda locuiește, undeva, în afara Bucureștiului, alături de copiii săi minunați, și lucrează în Centrul Capitalei. Are muncă de birou. Și, așa, mai mult sau mai puțin anecdotic, o spun ca jurnalist responsabil, nu întreba, nu insista niciodată să afli, unde lucrează pe cineva specializat în lupta antiteroristă. Poate fi ceva conex sau nu. De un lucru trebuie să fii convins. Acea persoană e de partea ta. A Binelui.

Adrenalina adusă, dintre nori, pe pământ

Ca să reiau. Smaranda a rămas la sol. A lăsat pilotajul, și spune ea că definitiv. Eu, personal, nu cred. Dar copiii, siguranța lor, sunt mai presus de orice ambiție profesională, mai presus de orice pasiune, oricât de arzătoare ar fi. Dar. Și acesta este un DAR mare, cine a zburat, fie pe elicoptere de însoțire, căutare și salvare, fie pe avioane de luptă, și care, din diferite motive și cauze abandonează activitatea la altitudine, în aer, printre nori, capătă o dependență de un mod de viață extrem. Dependență de adrenalină.

De acea doză de adrenalină benefică, deoarece în doze mari poate fi fatală. Smaranda Zabara, odată retrasă la sol, de adorabilii săi copii, Ecaterina și Vladimir, a trebuit, într-un fel, să compenseze renunțarea la zbor. Și cum zborul, în mod evident, înseamnă o conexiune puternică, chiar vitală, între aer și pământ, căci dacă decolezi și zbori, te și întorci pe pământ. Aterizezi. Aviația este, iată, fără îndoială, legătura indestructibilă dintre sol și aer. Dintre pământul-mamă și văzduhul care atrage.

Smaranda Zabara a înlocuit avionul cu motocicleta

Și cum putea Smaranda să împace această dualitate, altfel, în modul cel mai direct, cel mai puternic, decât să se îndrepte spre o altă pasiune de forță, de risc, dătătoare de senzații unice. De adrenalină. Motociclismul. A simțit, i s-a indus, această orientare încă din vremea în care pilota în Italia. Este vorba despre motociclism. Este cunoscut faptul că aviatorii, în timpul activității sau după retragere, îmbrățișează această pasiune.

De altfel, mai toți piloții americani, sau o mare parte dintre ei, care au luptat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au înființat primul Motorcycle Club din lume. O incursiune în istoricul cluburilor de motociclism e ca o angajare într-o cursă pe vechiul 66 Route, o șosea lungă de 2.451 mile (3.944 km) care leagă Chicago, statul Illinois, de orașul Santa Monica, statul California. Durează și, transpus în scris, ar ocupa mai multe corpuri de bibliotecă.

Decenii întregi, cluburile de motocicliști nu au acceptat femei motocicliste

Ideea e că, de la începutul existenței acestor cluburi, această pasiune, acest mod de viață, a aparținut în exclusivitate bărbaților, și, inițial, așa cum spuneam, doar foștilor piloți de vânătoare și de pe bombardiere americani, care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. Exclusivitatea masculină, acum aproximativ 80 de ani, nu era văzută ca în aceste vremuri ciudate, de-a dreptul dubioase, pe cale le trăim, ca misoginism.

Motocicliștii iubeau femeile. Își adorau iubitele, soțiile. Totul însă până la dreptul de a înființa un MC, un Motorcycle Club, sau de a face parte dintr-unul cu drepturi depline. Și până acum un an acest lucru a fost respectat și aplicat cu sfințenie. Dacă nu cumva termenul este o blasfemie. Doamne, iartă-mă!

Ferdinando Sorrentino și Smaranda Zabara
Ferdinando Sorrentino și Smaranda Zabara

Smaranda Zabara: „Conducem ca voi, bărbații! Facem aceleași lucruri. De ce să nu avem clubul nostru feminin?”

Ei, și cine credeți că a dat peste cap toate aceste reguli? Nimeni alta decât Smaranda Zabara. Fata aceasta, iertați-mi fie familiaritatea, dar este pură admirație, și-a spus și a zis-o și prietenilor ei motocicliști:

„Voi face primul MC exclusiv de femei! Conducem motocicletele la fel de bine ca voi, facem același lucru! De ce să nu avem propriul nostru club?”.

A spus-o ferm. A fost practic o declarație fără echivoc. Impulsul, „din cauza și datorită”, după cum a împărtășit exclusiv site-ului nostru, Ego.ro, a fost Ferdinando Sorrentino, președintele International și fondatorul Doomstriker LEMC, cel mai mare club din Italia și unul dintre cele mai mari din lume. În care, la un moment dat, și veți citi în cele ce urmează, a fost și Smaranda.

Smaranda Zabara, a patra motocicletă la activ

Dar cum și-a început Smaranda această nouă dragoste, pasiune. Smaranda a dat examenul pentru permisul categoria A, necesar conducerii motocicletelor, în același timp cu fostul ei soț. Despre care, cum spuneam mai înainte, nu vrea să vorbească. Ea a luat examenul, el, nu. Fostul partener de viață cumpărase deja o motocicletă, un BMW 850 GS Touring. La divorț, situație pe care Smaranda vrea să o uite definitiv, fostul i-a luat motorul.

Deși, în continuare, fără permis. Caz închis, clasat. Smaranda și-a luat, apoi, o Honda „de viteză”, de 600 cmc. Honda CBR F4i. Asta, pentru cunoscătorii care ne citesc. A schimbat iar motorul, ceva mai târziu, cu un Suzuki Intruder Cruiser de 800 cmc. Și, iată, chiar zilele acestea, l-a vândut și are la ora actuală o Kawasaki Nomad de 1600 cmc.

Night Ravens „Corbii Nopții”, primul club de motocicliste din țară și din lume

După ce a căpătat experiență, a luat inițiativa înființării unui club, primul din România si din lume, exclusiv pentru femei. Bineînțeles că a fost ironizată sau prea puțin luată în serios. Smaranda avea și are foarte mulți prieteni motocicliști organizați în diferite cluburi din țară. Multe membre ale Black Federation, ale cărui președinte, am spus-o și mai înainte, este Alexandru Cazan.

Când i-a anunțat pe toți amicii ei și pe toții membrii diferitelor MC prietene că a format LEMC Night Ravens (Corbii Nopții) nu a fost luată foarte mult în serios. Ambițioasă, cum deja sunt convins că v-ați dat seama din toate cele povestite anterior, Smaranda s-a impus. Și nu doar în țară.

LEMC Night Ravens, rod al ambiției Smarandei

Așadar, Smaranda a fondat Night Ravens LEMC datorită și din cauza, „ironic”, mă atenționează, a președintelui International Doomstriker LEMC. Și, spune ea mai departe:

“Împreună cu Ovidiu si Florin am schimbat lumea! Ovidiu și Florin fiind doi dintre membrii actuali. Primul, Președinte Național și celălalt, Președinte de Chapter al Doomstriker LEMC Romania. Am plecat în Italia în 2019 și ne-am întors, înființând o sucursală a Doomstriker LEMC”.

Dar, spre nemulțumirea ei, Smaranda nu a primit recunoașterea ca membru cu drepturi depline, devenind însă Lady Strikers cu funcție internațional de Speaker. Și, explică ea:

„Mocnea aceeași întrebare: de ce nu putem fi toți la același nivel, femei cu bărbați? De aici, s-a produs o ambiție care m-a făcut să plec din Doomstriker și să mă îndepărtez de președintele său internațional, Feredinando Sorrentino, care nu credea că este încă momentul potrivit să capăt drepturi depline. Și, ca Berbec veritabil, am pus piciorul în prag. Și îi mulțumesc lui Ferdinando că a fost căpos. Fără “cearta” noastră nu ar fi existat Night Ravens LEMC!”

Unice în lume!

Night Ravens LEMC este recunoscut, la ora actuală, ca fiind singurul Law Enforcement Motorcycle Club exclusiv format din femei din lume! Night Ravens are aproape 30 de membre. 30 de fete dedicate acestei fantastice pasiuni. Iată-le reunite, prin ambiția arzătoare a Smarandei Zabara, într-un club, care prin exclusivitatea sa feminină, îmbină forța cu sensibilitatea, caii putere cu emoțiile de care numai o femeie poate fi capabilă.

Un LEMC format din 30 fete, motocicliste frumoase, sensibile și puternice, deopotrivă, care, după cum ne-a spus Smaranda, sunt organizate deja în trei chaptere (filiale locale, regionale, cu câte 9 membri minim, după cum este regula LEMC Night Ravens). South Side, în partea de Sud, evident, a țării, Black Sea, în Constanța, logic, și Central, în Transilvania.

O viață între două urări: „Cer senin!” și „Asfalt uscat!”

Smaranda Zabara pare că are un destin prins într-un vârtej de energii capabile de a mișca orice. Pământul, cerul. Dragostea și părerile de rău. Regretele și visurile frumoase. Forța și dragostea. Mai ales cea specială, unică, pentru copiii ei. Viața ei de până acum derulată între două urări de bine, specifice, ”Cer senin!” și „Asfalt uscat!”, deși Smaranda nu vrea să o spună, sau poate că încă nu știe, îi poate lansa oricând o nouă provocare un îndemn nou spre altă aventură. Și oricare ar fi aceea, să fie spre binele ei și al copilașilor săi!

5.2 41 note
Ți plăcut articolul? Dă și tu o notă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.