Sfânta Parascheva este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștinii ortodocși. În fiecare an, la Iași, mii de credincioși se adună să se roage la moaștele Cuvioasei, despre care se spune că fac minuni. În popor, se ține cont cu sfințenie de o serie de tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva.
Cine a fost Sfânta Parascheva
Cuvioasa Parascheva este una dintre cele mai importante sfinte din calendarul ortodox. Aceasta a dus o viață simplă, dedicată credinței, iar în vremea în care a trăit nu s-au cunoscut foarte multe lucruri despre ea. S-a născut în secolul al XI-lea, la Epivat (astăzi Selimpașa) în Turcia. Provenea dintr-o familie de oameni înstăriți și încă din copilărie a început să facă fapte de milostenie.
La 10 ani, impresionată de pildele din Evanghelie, Parascheva își dona hainele copiilor săraci. După ce părinții ei au murit, a împărțit toată averea oamenilor nevoiași și s-a retras la mănăstire, unde a dus o viață simplă, dedicată lui Dumnezeu.
Atunci când a murit, a fost îngropată ca un om de rând. Mult mai târziu, când lângă ea a fost înmormântat trupul unui marinar, oamenii au descoperit că trupul Cuvioasei nu putrezise și și-au dat seama că este sfântă. Au ridicat o biserică pe locul în care a copilărit Parascheva. Ulterior, moaștele sale au ajuns la Târnovo, la Belgrad, la Constantinopol și în cele din urmă la Iași, unde se află și în prezent.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva 2023
Ziua de 14 octombrie este marcată în calendar cu cruce roșie. Este o sărbătoare extrem de importantă pentru creștini și mii de credincioși merg la Iași, în pelerinaj, pentru a atinge racla cu moaștele sfintei și a se ruga. De această zi de sărbătoare se leagă și o serie de credințe și superstiții.
Citește și: Rugăciunea pe care să o rostești de Sfânta Parascheva. Ce e bine să zici pentru a fi ferit de rele
- Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, nu se lucrează nici în casă, nici în gospodărie sau la câmp.
- La țară, oamenii nu fac focul în sobă în această zi, pentru a nu atrage necazurile.
- Se spune că fetele care spală sau cos în această zi de sărbătoare nu se vor mai căsători.
- Credincioșii țin post și merg la biserică, pentru a asista la slujbă.
- Se dau de pomană alimente pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi. Se împart must sau vin nou, pâine și lipie.
- Nu se mănâncă și nu se dau de pomană nuci și alte alimente cu formă de cruce.
- Se crede că după cum dorm oile în această noapte, țăranii știu ce fel de iarnă urmează. Dacă oile dorm înghesuite, urmează o iarnă grea, dacă dorm răsfirate, iarna va fi blândă.
- Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea familiei și a femeilor însărcinate. Dacă urmează să naști, împarte alimente unor copii nevoiași.
Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Parascheva. Cui trebuie să-i urezi La Mulți ani pe 14 octombrie
Veșmintele Sfintei Parascheva au o poveste specială
Racla cu moaștele Sfintei Parascheva se află la Iași, de pe vremea domnitorului Vasile Lupu. Veșmintele Cuvioasei sunt schimbate de cinci ori pe an, iar ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei, le dăruiește pe cele care nu mai sunt folosite unor biserici care au hramul de Sfânta Parascheva. Croitorii care fac aceste veșminte țin post și se roagă și respectă un adevărat ritual înainte de a le croi.
Preoții din Moldova spun că moaștele mai au un set de veșminte, care nu pot fi date jos. Acestea poartă un blestem, încă de pe vremea lui Vasile Lupu și nimeni nu a îndrăznit să le îndepărteze. Ele au un sigiliu pe care Vasile Lupu și mitropolitul Varlaam au scris: ”Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
