Zațul de cafea este rezultatul unei cafele fierbinți, savurate în momente speciale. Oamenii au acordat zațului și alte utilități de-a lungul timpului. Grădinarii îl folosesc ca îngrășământ pentru flori și femeile în măști cosmetice. Dar australienii au găsit o întrebuințare mult mai fabuloasă a zațului de cafea. Pare de necrezut, dar restul de la cafea este utilizat cu un succes extraordinar în infrastructură. Practic, au înlocuit o parte din nisipul necesar pentru producerea betonului cu zațul de cafea.
Zațul de cafea folosit ca material de construcții
Inginerii australieni au dezvoltat o modalitate inovatoare de a face betonul cu 30% mai rezistent încorporând simplul zaț de cafea procesat în material. Cercetătorii au transformat zațul în biochar, un reziduu ușor, asemănător cu cărbunele, pe care l-au folosit pentru a înlocui o parte din nisipul necesar pentru producerea betonului.
Această tehnică poate avea beneficii pentru mediu, întrucât reduce cantitatea de capsule de cafea și de zaț care sunt aruncate, precum și cererea pentru un material natural valoros ca nisipul, necesar în industria construcțiilor, Aceste informații sunt explicate în studiul publicat în lucrarea științifică Journal of Cleaner Production.
Risipa alimentară generează aproximativ 3% din emisiile de gaze cu efect de seră în Australia, potrivit studiului de fezabilitate din Strategia Națională de Risipire a Alimentelor. Australia produce anual o cantitate de circa 75.000 de tone de reziduuri de cafea. Ideea de întrebuințare a zațului a apărut din dorința de a reduce reziduurile de cafea la locul de muncă, a explicat unul dintre autorii studiului, dr. Shannon Kilmartin-Lynch.
„Multă cafea măcinată și capsule de cafea erau aruncate. Am vrut să vedem dacă putem transforma aceste resturi de cafea într-un material mai valoros”, a spus acesta.
Ce se întâmplă cu zațul până ajunge în construcții
Producerea biocharului implică prăjirea zațului în același mod în care boabele nefolosite de cafea sunt prăjite pentru îmbunătățirea gustului, a spus un alt autor al studiului, dr. Rajeev Roychand.
„Facem același lucru, dar în lipsa oxigenului (pentru a preveni producerea de dioxid de carbon). Nu vrem să ajungă dioxid de carbon în atmosferă și să adăugăm alte emisii de gaze cu efect de seră”, a explicat el.
Procesul, denumit piroliză, constă în încălzirea deșeurilor de cafea la o temperatură de 35 de grade Celsius. Această tehnică este mai eficientă energetic, fiindcă necesită temperaturi mai scăzute decât cele folosite de obicei.
„De obicei, piroliza are energie de intrare mare, fiindcă trebuie să crești temperaturile undeva între 700 și 900 de grade Celsius”, a spus Kilmartin-Lynch.
Înlocuind 15% din nisip folosit de regulă la obținerea betonului cu biochar din cafea, cercetătorii au descoperit că adaosul a crescut cu 29,3% rezistența materialului de construcții. Explicația este simplă: „Structural, biocharul de cafea este mai fin decât nisipul… dar este și un material poros, așa că permite cimentului să se lege în structura poroasă a biocharului”, a spus Kilmartin-Lynch.
Se estimează că, dacă tot zațul de cafea generat în fiecare an în Australia ar fi convertit în biochar, ar rezulta aproximativ 22.500 de tone. Cercetătorii colaborează acum cu consiliile locale la viitoarele proiecte de infrastructură, precum trotuarele și pavajele.
