Dacă citești aceste rânduri cu ochii obosiți și cu cearcăne sub ochi, nu ești singurul. Conform datelor prezentate de publicația Parade, mai mult de o treime dintre oameni dorm mai puțin de șapte ore pe noapte. Problema este că nu întotdeauna realizăm când organismul are nevoie de odihnă suplimentară. Specialiștii subliniază că există o diferență între oboseală și somnolență. Oboseala înseamnă energie scăzută și lipsă de vlagă, dar nu întotdeauna dorința de a adormi. În schimb, somnolența este semnalul direct că organismul cere somn, cu pleoape grele și riscul de a adormi în câteva secunde.
Potrivit Parade, printre cele mai comune semne se numără adormirea rapidă atunci când te întinzi în pat, căscatul frecvent, problemele de concentrare și dificultatea de a te trezi dimineața. Mulți oameni simt nevoia să apese butonul de amânare de mai multe ori sau nu pot începe ziua fără cantități mari de cafea. Totodată, dispoziția schimbătoare și iritabilitatea frecventă sunt alte indicii clare că organismul nu primește suficientă odihnă.
Pe lângă manifestările clasice, există simptome mai subtile, care nu sunt asociate imediat cu lipsa de somn. Aceste semne pot include probleme de piele, creșterea sensibilității la durere, tulburări digestive sau chiar dereglări hormonale. Multe persoane ajung să ignore aceste simptome, crezând că sunt cauzate de alți factori, însă de multe ori lipsa de odihnă este rădăcina problemelor.
Lipsa de somn poate influența hormonii, ducând la cicluri menstruale neregulate și simptome de PMS mai intense. Fluctuațiile hormonale cauzate de oboseală pot provoca și acnee sau dereglări ale dispoziției.
Un sistem imunitar slăbit din cauza odihnei insuficiente favorizează răcelile frecvente. În plus, migrenele și durerile musculare devin mai intense, iar durerile cronice se pot agrava.
Corpul obosit reacționează mai greu, ceea ce poate duce la accidente ușoare, lovituri, căzături sau dificultăți în realizarea unor sarcini simple care necesită precizie.
Lipsa de somn afectează hormonii foamei. Crește secreția de grelină, care stimulează apetitul, și scade nivelul leptinei, care dă senzația de sațietate. Astfel, apar poftele pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi, favorizând acumularea de kilograme.
Oboseala poate duce la iritabilitate, anxietate, impulsivitate și chiar la decizii pripite. Pe termen lung, aceste manifestări pot afecta relațiile personale și performanța profesională.
Creierul obosit procesează mai greu informațiile. Apar dificultăți în a reține conversații, a-ți aminti detalii sau a reacționa rapid în situații neprevăzute.
Lipsa de odihnă poate provoca bâlbâieli sau dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite. Chiar și vocea poate suna diferit, mai răgușită sau lipsită de energie.
Atunci când lipsa de somn persistă, pot apărea anxietatea, depresia și lipsa dorinței de a socializa. Unele persoane evită întâlnirile sau își pierd interesul pentru activități obișnuite.
Creierul intră brusc în scurte episoade de repaus, de câteva secunde, chiar și atunci când ești treaz. Acest fenomen poate fi extrem de periculos dacă se întâmplă în timp ce conduci sau folosești echipamente.
Persoanele private de odihnă pot avea coșmaruri frecvente, somnambulism sau episoade de paralizie în somn. Aceste tulburări fac ca somnul, și așa insuficient, să fie și de o calitate mai slabă.
Lipsa somnului favorizează creșterea tensiunii arteriale. Stresul suplimentar cauzat de oboseală accentuează acest risc, ceea ce poate duce la complicații cardiovasculare.
Oboseala influențează digestia, ducând la balonare, constipație sau tranzit intestinal neregulat. Disconfortul digestiv agravează, la rândul lui, calitatea somnului.
Scrâșnitul din dinți în timpul nopții, un semn al tensiunii acumulate, poate fi legat de lipsa de odihnă. În timp, acest obicei poate provoca fisuri dentare, dureri mandibulare și sensibilitate crescută a dinților.