Nici nu mai știu cum am ajuns în situația asta. Prima noastră întâlnire nu anunța nimic din tot ce a urmat. Acum am ajuns să îl iubesc, dar știu că se folosește de mine. El nu vrea decât să evadezede acasă, de la familia lui, atunci când i se pare că e prea greu.
Am aflat târziu că este căsătorit
Ne-am întâlnit prima oară la un eveniment organizat de compania la care lucrez. El e la alt departament și nu prea aveam motive să colaborăm. La acel eveniment participau toți angajații, cu partenerii lor. El a venit însă neînsoțit, pentru că soția lui avea un alt eveniment de la care nu putea lipsi. Nu mi-a spus atunci că e căsătorit, iar eu am crezut că e singur. Dar adevărul este că nu a fost niciun moment în care să fi discutat despre noi sau partenerii noștri. Nu aș putea să-l acuz că a evitat să-mi spună.
Apoi am început să ne vedem și la muncă. Nu știu cum se face, dar după acel moment am început să lucrez și cu departamentul lui. După nici o lună de zile ieșeam la cafea cu el. Era evident că ne aprinseserăm amândoi, tensiunea dintre noi era la cote maxime. Atunci mi-a spus că e căsătorit, însă pentru mine era deja prea târziu. Îl invitasem deja la mine și nu aveam de gând să mai dau înapoi. La urma urmei, mi-am zis, am să mă bucur de acel moment, după care o să ne revenim și o să ne trăim viața ca și cum nu s-ar fi întâmplat. Dar nu a fost așa de ușor.
Îl iubesc, dar știu că se folosește de mine
După ce a fost prima oară la mine am crezut că trăiesc un vis. Nici nu-mi venea să cred că ea aievea. Mi-aș fi dorit să pot da uitării acel moment și să-mi trăiesc viața ca și cum nu s-ar fi întâmplat, dar viața a avut alte planuri cu mine.
M-am îndrăgostit de el atât de tare, că nu mai puteam nici să respir fără să mă gândesc la el. Așa că am început să cedez, pas cu pas, toată independența mea în favoarea lui. Nu mai ieșeam nicăieri, pentru că s-ar putea să sune M. și voiam să fiu disponibilă pentru el. Tot ce făceam, era condiționat de el. De fapt, toată viața mea era condiționată de întâlnirile cu el.
A trecut un an deja de când ne întâlneam și eu nu mai fac altceva decât să merg la muncă și să vin acasă unde sper că va veni în vizită. Prietenele mele au început să mă abandonese. Nu știu ce-i cu mine, nu le pot spune despre iubitul meu căsătorit. Nu vreau să-i periclitez mariajul. Nu ar fi corect din partea mea.
Dar încet, încet, el a înțeles cât de dependentă am devenit de el și a început să profite de asta. Mă ține în șah mereu, îmi spune că mă caută, dacă reușește să scape de acasă. Dar se întâmpla rareori. De fapt, din ce în ce mai rar.
Îl iubesc, dar știu că se folosește de mine. Știu că vine doar când se plictisește acasă, sau când vrea să mai evadeze puțin. Știu că nu va divorța niciodată. Probabil nici nu ar trebui. Dar eu nu cred că mai pot trăi fără el.
