Balonările frecvente, arsurile stomacale și durerile în partea superioară a abdomenului sunt semne clare ale gastritei, o afecțiune tot mai răspândită în rândul persoanelor care duc un stil de viață agitat și stresant. Gastrita nu trebuie tratată superficial, doar cu medicamente sau ceaiuri calmante, ci este nevoie de o abordare completă, care să includă și un regim alimentar strict. Alimentația corectă ajută la calmarea inflamației mucoasei gastrice și contribuie la vindecare.
Cum se manifestă gastrita
Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului care poate apărea brusc sau se poate instala treptat, devenind cronică. Printre principalele cauze se numără consumul excesiv de alcool, tutunul, stresul prelungit și o alimentație haotică.
Simptomele acestei afecțiuni sunt ușor de recunoscut. Durerile apar adesea imediat după masă, sunt resimțite în partea superioară a abdomenului și au un caracter ascuțit sau chiar usturător. În unele cazuri pot fi însoțite de greață, balonare și disconfort accentuat.
Atunci când durerile sunt frecvente sau se agravează, este necesar un control medical pentru stabilirea unui diagnostic precis.
Cauzele gastritei
Una dintre cele mai frecvente cauze ale gastritei este infecția cu Helicobacter pylori, o bacterie care afectează mucoasa stomacului. Se estimează că aproape jumătate din populația lumii este purtătoare a acestei bacterii. În prezența unei alimentații bogate în grăsimi, sare sau condimente, infecția se poate agrava și duce la gastrită sau chiar la ulcer gastric.
Pe lângă bacterii, obiceiurile nesănătoase precum mesele neregulate, alimentele procesate sau consumul excesiv de cafea contribuie la agravarea stării stomacului.
Diagnosticarea timpurie și respectarea tratamentului recomandat de medic, împreună cu adoptarea unui regim alimentar adecvat, pot preveni complicații grave.
Ce alimente sunt recomandate în gastrită
Regimul alimentar este important în gestionarea și vindecarea gastritei. Anumite alimente ajută la calmarea mucoasei iritate și oferă stomacului șansa de a se reface.
Pentru micul dejun sunt potrivite iaurturile semidegresate, chefirul, ouăle fierte, pâinea integrală, brânza slabă, fulgii de ovăz, morcovii și fructele precum afinele sau cireșele.
La mesele principale, este recomandată supa de pui, supele de legume, supele cremă (în special din cartofi și morcovi), carnea slabă de pui sau pește preparată la aburi sau la cuptor, pastele cu brânză degresată, orezul brun cu legume la aburi și varza murată în cantități moderate.
Din categoria fructelor, sunt indicate cele bogate în flavonoide, cu efect antiinflamator, precum merele, bananele, căpșunele, pepenele galben, caisele sau smochinele.
Alte alimente recomandate includ dovleacul, zucchini, tofu, brânza dulce degresată, cerealele integrale, germenii de grâu sau ovăz, avocado, uleiul de măsline, măslinele și peștele slab precum păstrăvul sau știuca. Dacă simptomele scad în intensitate, se pot introduce treptat și pești cu carne mai grasă, precum somonul.
Cum trebuie gătite alimentele
Modul de preparare al alimentelor este la fel de important precum alegerea lor. Sunt recomandate trei metode simple și sănătoase: fierberea, gătitul la aburi și coacerea la cuptor.
Trebuie evitate prăjelile, alimentele procesate, condimentele puternice, sosurile grele și produsele cu aditivi. De asemenea, este bine să nu se consume alimente foarte reci sau foarte fierbinți, deoarece acestea pot irita mucoasa stomacală.
Respectarea unui program de mese ajută și ea la reducerea simptomelor. Se recomandă trei mese principale și două gustări pe zi, la ore aproximativ fixe. Mesele ar trebui să fie ușoare, fără excese, iar ultima masă să fie luată cu cel puțin două-trei ore înainte de culcare.
