Consumul regulat de alcool în cantități aparent moderate ar putea avea consecințe grave asupra sănătății creierului, potrivit unui nou studiu publicat în revista științifică Neurology. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumă cel puțin opt băuturi alcoolice pe săptămână au un risc crescut de a dezvolta leziuni cerebrale asociate cu boli neurodegenerative precum alzheimer. Studiul, care a implicat aproape 1.800 de persoane ale căror creiere au fost autopsiate după moarte, arată că băutorii înrăiți prezintă un risc semnificativ mai mare de leziuni ale vaselor de sânge cerebrale, care duc în timp la pierderi de memorie și declin cognitiv.
Alcoolul afectează structura și funcția vaselor de sânge din creier
Potrivit datelor, consumul intens de alcool favorizează o afecțiune care face vasele de sânge din creier să devină mai rigide și mai înguste, îngreunând circulația sângelui. Această deteriorare progresivă duce în timp la scăderea oxigenării și la apariția leziunilor cerebrale, cu impact asupra funcțiilor cognitive. Studiul a avut ca scop analiza modului în care alcoolul influențează sănătatea creierului odată cu înaintarea în vârstă, concluzionând că efectele consumului excesiv se reflectă clar în pierderea memoriei și a capacităților de concentrare.
Leziunile cerebrale sunt mai frecvente în rândul consumatorilor înrăiți
Cercetătorii au analizat creierele a 1.781 de persoane, cu vârsta medie de 75 de ani la momentul decesului, și au constatat că 40% dintre cei care nu au băut niciodată alcool prezentau leziuni cerebrale. Procentul a crescut la 45% în cazul băutorilor moderați și la 44% pentru cei care obișnuiau să consume frecvent alcool în cantități mari. Foștii consumatori înrăiți au prezentat un procent chiar mai ridicat, de 50%.
Studiul a arătat, de asemenea, că persoanele care au consumat alcool în exces au avut un risc cu 41% mai mare de a dezvolta acumulări de proteine asociate cu alzheimer. Chiar și cei care au renunțat la acest obicei au rămas cu un risc crescut, înregistrând un procentaj cu 31% mai mare față de restul participanților.
Impactul pe termen lung
Pe lângă riscurile neurologice, cercetarea a scos la iveală și o reducere semnificativă a speranței de viață. Persoanele care au consumat alcool în mod excesiv au murit, în medie, cu 13 ani mai devreme decât cei care nu au băut deloc. În plus, foștii băutori înrăiți au prezentat un raport mai mic între masa cerebrală și dimensiunea craniului, ceea ce sugerează o pierdere de volum cerebral, însoțită de o capacitate cognitivă redusă.
Este important de menționat că studiul nu a identificat o legătură directă între aceste efecte negative și consumul moderat sau ocazional de alcool. Cu toate acestea, rezultatele sugerează că daunele produse de consumul excesiv pot persista chiar și după renunțarea la alcool, deși riscurile scad odată cu întreruperea acestui comportament.
Alcoolul și anxietatea
Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate, poate favoriza apariția atacurilor de panică, mai ales în cazul persoanelor predispuse la anxietate. Deși este adesea asociat cu relaxarea, alcoolul are efecte complexe asupra creierului, influențând neurotransmițători esențiali precum GABA și glutamatul, care reglează calmul și excitarea. Chiar și după ce efectele imediate ale alcoolului dispar, pot apărea stări de neliniște intensă, palpitații sau anxietate accentuată. De asemenea, tulburările de somn și deshidratarea post-consum pot contribui la o stare generală de disconfort psihic.
