Ghiozdanul este unul dintre obiectele de care elevii sunt de nedespărțit în timpul anului școlar. Însă din punct de vedere lingvistic, ghiozdan este adesea un cuvânt care dă mari bătăi de cap multora, atunci când vine vorba de forma sa de plural. În contextul în care mulți români folosesc varianta greștită, considerăm necesar a clarifica acest aspect. Iată, așadar, care este pluralul cuvântului ghiozdan.
Care este pluralul cuvântului ghiozdan, de fapt
Deși cei mai mulți dintre noi știu ce este acela un ghiozdan, găsim de cuviință util să ne aplecăm asupra definiției sale din Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Așadar, potrivit DEX, ghiozdan înseamnă ”Geantă de piele, de mușama sau de carton, în care școlarii își pun cărțile și pe care o poartă de obicei în spate.”
Este un substantiv folosit des de români, mai ales în timpul școlii, însă chiar dacă este un cuvânt aparent banal, acesta îi pune pe mulți în încurcătură atunci când este rostit sau scris la plural. Adesea auzim varianta ghiozdanuri, care nu este cea corectă. Nu putem spune ”Am avut de ales între mai multe ghiozdanuri și l-am cumpărat pe acesta.”
Forma corectă de plural a cuvântului ghiozdan este, potrivit DEX, ghiozdane. Așadar, suntem siguri că nu vom greși dacă vom spune ”Clasa era plină de ghiozdane” sau ”Avem ghiozdane de diferite dimensiuni”.
Citește și: Care este pluralul cuvântului succes, de fapt. Greșeala pe care o fac milioane de români
Declinarea substantivului ghiozdan
Aprofundând puțin noțiunile de gramatică, în ceea ce privește declinarea substantivului ghiozdane, care după cum am observat este neutru (un ghiozdan, două ghiozdane), avem următoarele forme:
- nominativ-acuzativ: singular nearticulat – ghiozdan; singular articulat – ghiozdanul; plural nearticulat – ghiozdane; plural articulat – ghiozdanele;
- genitiv-dativ: singular nearticulat – ghiozdan; singular articulat – ghiozdanului; plural nearticulat – ghiozdane; plural articulat – ghiozdanelor
Citește și: Care este pluralul cuvântului aragaz. Mulți români fac greșeala
Istoria ghiozdanului
Deși acum este un obiect banal, ghiozdanul are o istorie captivantă. În urmă cu mai bine de 5.000 de ani, un călător singuratic pe care oamenii de știință l-au numit „Otzi, Iceman”, a străbătut Alpii cu un rucsac cu structură din lemn acoperită cu piei.
Otzi, care probabil a fost ucis cu o săgeată de piatră și apoi înghețat într-un ghețar, nu era inventator. Racsacul său cu cadru de lemn era inteligent și a fost descoperire arheologică neobișnuită.
”Strămoșul” ghiozdanelor moderne poate fi un rucsac cu cadru de piele, folosit în Norvegia la sfâșitul secolului al XIX-lea. În 1886, colonelul Henry Clay Merriam de la a șaptea Infanterie, un veteran al războiului civil, a brevetat un rucsac militar cu un cadru complicat, bretele și catarame care erau greoaie, dar permiteau soldaților să ridice încărcături mai grele. Era slab echilibrat, dar a funcționat mai bine decât o pătură rulată.
În 1909, un norvegian numit Ole F. Bergans a brevetat un rucsac de pânză cu un cadru metalic curbat, care era mai subțire și se potrivea mai bine corpului uman decât cel creat de Merriam. Avea, de asemenea, o bretea care transfera o parte din greutate pe șolduri, ușurând umerii. Era considerat foarte modern.
În 1922, a apărut rucsacul Trapper Nelson, care părea foarte asemănător cu o geantă de mesagerie cu curele de umăr. Rucsacurile erau considerate articole strict de nișă, care se asemănau destul de bine cu cel al lui Iceman Otzi.
Apariția rucsacului modern
În 1938 a apărut rucsacul modern. A fost creat de alpinistul Gerry Cunningham și era mai ușor, mai practic și prevăzut cu compartimente cu femroar pentru a oferi acces mai ușor.
În prezent, există nenumărate modele de rucsacuri, de diferite forme și dimensiuni, pe care le putem alege în funcție de activitățile pe care practicăm: pentru școală, călătorie, alpinism etc.
