În ultimii ani, preocuparea pentru greutatea corporală ideală a devenit din ce în ce mai frecventă. Indiferent dacă este vorba de motive estetice sau de sănătate, tot mai mulți oameni își doresc să își mențină greutatea în limitele considerate normale. Cu toate acestea, percepția asupra greutății ideale s-a schimbat de-a lungul timpului. Dacă în trecut o siluetă mai robustă era asociată cu sănătatea și frumusețea, în prezent standardele impuse de societate promovează formele zvelte, uneori chiar mai suple decât ar recomanda medicii nutriționiști.
Factori care influențează greutatea ideală
Determinarea greutății ideale nu este un proces simplu, deoarece aceasta variază în funcție de mai mulți factori. Vârsta, sexul, stilul de viață, istoricul medical, alimentația și nivelul de activitate fizică sunt doar câțiva dintre aspectele esențiale de luat în considerare. De aceea, specialiștii în nutriție recomandă ca greutatea ideală să fie corelată strict cu starea de sănătate și nu doar cu dorințele estetice.
În mediul online, există numeroase instrumente care permit calcularea greutății ideale. Totuși, fiecare metodă de calcul are propriile sale avantaje și limitări, iar utilizarea acestor instrumente ar trebui să fie doar orientativă. Cel mai corect mod de a afla greutatea optimă este prin consultarea unui medic nutriționist, care va lua în considerare toate particularitățile individuale.
Metode de calcul ale greutății ideale
Nutriționiștii folosesc mai multe formule pentru a estima greutatea optimă a unei persoane. Una dintre cele mai cunoscute metode este calculul Indicele de Masă Corporală (IMC), o măsurătoare recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). IMC se determină prin raportul dintre greutate și pătratul înălțimii:
IMC = Greutate (kg) / [Înălțime (m)²]
Interpretarea valorilor IMC este următoarea:
- Sub 18,5 – subponderal
- 18,5 – 24,9 – greutate normală
- 25,0 – 29,9 – supraponderal
- 30,0 și peste – obezitate (cu grade diferite)
Deși IMC este un indicator util, această metodă nu ia în considerare procentul de grăsime corporală sau masa musculară. Astfel, un sportiv cu o masă musculară mare poate avea un IMC ridicat, fără a fi supraponderal în sensul clasic al termenului. Din acest motiv, specialiștii recomandă și alte metode de evaluare.
Alte metode pentru determinarea greutății ideale
O alternativă mai precisă este indicele adipozității corporale (IAC), care se bazează pe raportul dintre circumferința șoldurilor și înălțime. Această metodă oferă o imagine mai clară asupra procentului de grăsime din organism. Cu toate acestea, un dezavantaj al IAC este că a fost testat predominant pe populații hispanice și afro-americane, ceea ce poate limita aplicabilitatea sa universală.
O altă metodă frecvent utilizată este raportul talie-șold, care ajută la determinarea distribuției grăsimii corporale. Aceasta este considerată mai relevantă decât IMC, deoarece grăsimea abdominală este direct asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și diabet de tip 2.
Pentru o estimare mai detaliată a greutății ideale, unii specialiști folosesc formula Lorenz, care ia în considerare înălțimea, sexul și vârsta. Aceasta se calculează astfel:
- Bărbați: Greutatea ideală (kg) = Înălțimea (cm) – 100 – [(Înălțimea (cm) – 150) / 4 + (Vârsta (ani) – 20) / 4]
- Femei: Greutatea ideală (kg) = Înălțimea (cm) – 100 – [(Înălțimea (cm) – 150) / 2,5 + (Vârsta (ani) – 20) / 6]
Există și formula utilizată de Societatea Metropolitană de Asigurări New York, care a fost dezvoltată pentru a estima riscurile de boală la asigurați. Aceasta diferă ușor în funcție de sex, iar la femei rezultatul se înmulțește cu 0,9 pentru ajustare.
Greutatea optimă în funcție de vârstă
Un alt aspect important este că greutatea ideală nu rămâne constantă de-a lungul vieții. Odată cu înaintarea în vârstă, metabolismul încetinește, ceea ce face ca menținerea greutății să fie mai dificilă. De asemenea, modificările hormonale pot influența distribuția masei corporale, iar un aport caloric prea mare poate duce la acumularea de grăsime. Prin urmare, greutatea considerată ideală la 20 de ani poate să nu mai fie realistă la 50 de ani.
Concluzie: sănătatea, mai importantă decât cifrele
Chiar dacă formulele matematice pot oferi o estimare a greutății ideale, ele nu sunt infailibile. Numai un medic nutriționist poate stabili cu exactitate o greutate optimă personalizată, adaptată stilului de viață și nevoilor fiecărui individ. Obiectivul principal nu ar trebui să fie atingerea unei greutăți „perfecte” conform unui tabel, ci menținerea unei stări de sănătate optime.
Așadar, în loc să ne concentrăm exclusiv pe kilograme și formule, ar trebui să acordăm mai multă atenție unui stil de viață echilibrat, care să includă o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și un somn de calitate.
