Tot mai mulți copii se confruntă cu stresul legat de școală, iar în unele cazuri, acest stres se transformă în anxietate severă sau chiar în evitarea totală a școlii. De la conflictele cu colegii până la presiunea academică sau problemele de somn, motivele pot fi diverse. Dacă nu sunt abordate la timp, aceste dificultăți pot avea un impact serios asupra stării emoționale și a rezultatelor școlare ale copiilor. Specialiștii de la Cleveland Clinic recomandă părinților să fie atenți la comportamentul copiilor și să intervină din timp pentru a-i ajuta să facă față stresului.
Semnele care indică o posibilă problemă
Este normal ca un copil să aibă emoții înainte de o zi importantă de școală sau în fața unui test. Totuși, atunci când refuză constant să meargă la școală sau se plânge frecvent de dureri fără o cauză medicală clară, poate fi vorba despre anxietate școlară. Alte semne pot include apeluri repetate acasă în timpul orelor, crize de plâns dimineața sau comportamente de opoziție chiar înainte de a pleca spre școală.
Unii copii merg des la cabinetul medical al școlii cerând să fie trimiși acasă. Alții pot inventa motive pentru a nu participa la cursuri sau pot deveni retrași și tăcuți.
Comunicarea deschisă cu copilul
Primul pas pentru a înțelege ce se întâmplă este să ai discuții regulate și specifice cu copilul. Întrebările generale nu oferă de obicei prea multe informații, dar dacă întrebi detalii despre ziua lor, cu cine au stat la masă sau ce activitate le-a plăcut cel mai mult, poți obține răspunsuri mai clare. Acest tip de comunicare ajută părinții să descopere dacă există probleme precum bullying, dificultăți la învățătură sau neînțelegeri cu profesorii sau colegii.
Importanța valorilor familiei
Momentele petrecute împreună, cum ar fi mesele în familie sau drumurile cu mașina, pot fi folosite pentru a vorbi despre valori și pentru a încuraja comportamente pozitive. Este util să discuți despre momentele în care copilul a fost amabil, despre reușite, dar și despre greșeli și ce a învățat din ele. Astfel de conversații pot contribui la formarea încrederii în sine și la dezvoltarea unei atitudini sănătoase față de eșec și provocări.
Un somn bun reduce stresul
Somnul are un rol esențial în reglarea emoțiilor și în capacitatea copilului de a face față situațiilor dificile. Copiii cu un program de somn neregulat pot deveni mai iritabili, mai puțin atenți la ore și mai vulnerabili la anxietate.
Copiii între 6 și 12 ani au nevoie de aproximativ 9–12 ore de somn pe noapte, iar adolescenții de 8–10 ore. Este important să fie evitată cofeina, să nu existe dispozitive electronice în dormitor și să se stabilească o rutină de relaxare înainte de culcare, fără ecrane.
O rutină stabilă dimineața ajută copilul să înceapă ziua mai bine
Diminețile agitate pot agrava anxietatea copilului. De aceea, este important să se creeze o rutină clară, care să includă trezirea la timp, pregătirea hainelor și a ghiozdanului cu o seară înainte și un plan clar pentru plecarea la școală. Astfel, copilul are mai puține motive de stres și începe ziua într-un mod mai organizat.
Colaborarea cu școala
Părinții pot cere sprijinul profesorilor sau al consilierului școlar pentru a crea un mediu mai sigur și mai sprijinitor pentru copil. Este important să se discute deschis despre comportamentul copilului acasă și la școală și să se identifice împreună posibile măsuri care pot reduce stresul.
Uneori, mici ajustări în sala de clasă sau o comunicare mai bună între elev și profesor pot face o mare diferență. De exemplu, un loc mai liniștit în clasă sau o abordare mai calmă din partea profesorului pot ajuta copilul să se simtă mai în siguranță.
Când este necesar ajutorul unui specialist
Dacă dificultățile persistă mai mult de două săptămâni, este indicat să se apeleze la ajutor profesionist. Un terapeut specializat în lucrul cu copiii poate identifica cauzele anxietății și poate recomanda metode potrivite de intervenție. Acestea pot include terapia cognitiv-comportamentală, exerciții de gestionare a emoțiilor și, în unele cazuri, tratament medicamentos.
Anxietatea școlară nu este un capăt de drum. Cu sprijinul părinților, al profesorilor și, dacă este cazul, al specialiștilor, copiii pot învăța să gestioneze stresul și să se bucure din nou de mersul la școală. Intervenția timpurie și sprijinul constant sunt cheia unei evoluții pozitive.
