Mămăliga este un preparat din făină de porumb ( mălai), foarte popular în România. Există locuri în care mămăliga este cunoscută sub denumirea italiană polenta. Iată mai jos ce trebuie să știți despre acest aliment și cine a inventat mămăliga, dar și din ce se prepara în trecut.
Cine a inventat mămăliga și unde a apărut prima dată în România
Se spune că mămăliga era „făina de porumb fiartă în principatele Dunării”. De altfel, așa este precizat în dicționarul Larousse de la 1873 care atestă existenţa mămăligii. La acea vreme, preparatul era des întâlnit în Muntenia, Moldova și mai puțin în Transilvania.
Dicţionarul Larousse de la 1873 atestă existenţa mămăligii. Este posibil ca preparatul să fi fost mai des întâlnit şi la acea vreme în Muntenia şi Moldova, mai puţin în Transilvania.
Mămăliga a apărut încă din Roma Antică, atunci când locuitorii pregăteau un fel mai moale al alimentului, care era preparată cu o specie de grâu măcina. Pe atunci era denumită „pultem”.
Mai târziu, porumbul a luat locul speciei de grâu, fiind adus din America de Sud, în Europa. Acest lucru s-a întâmplat în secolul al XVI-lea, fiind adus de către Hernán Cortés.
Porumbul a fost cultivat prima dată în Spania, iar mai apoi s-a răspândit peste tot în lume. La italieni era numit „granoturco” și a ajuns în jurul anului 1550 d.Hr.
Înainte de anul 1492, în Veneția se preparau biscuiți din făină de porumb, care erau denumiți „zaleți”. În urma comerțului cu Orientul și Spania, comercianții din Veneția au reușit să introducă porumbul și în regiunea Polesine și Friuli.
La un moment dat, mămăliga devenise un aliment de bază în Italia, find extrem de apreciat. Diverse rețete făceau senzație în rândul italienilor. Mămăliga este des consumată în diete și asta pentru că are puține calorii, însă este și sățioasă, pe lângă faptul că are și multe alte beneficii.
Mămăliga preparată de daci
Mămăliga preparată de daci este diferită de cea pe care o gătim în zilele noastre. Gustul ei era mai delicat , iar aspectul ca al unei fierturi de griș. Ceea ce puțini știu este că avantajul acestei rețete este acela că, meiul nu conține gluten. Acesta este un lucru bun pentru cei care nu pot consuma gluten. Astfel că, dacă vreți să încercați, faceți o mămăigă din mei și nu din mălai, așa cum sunteți obișnuiți.
Mod de preparare
La 1,5 litri de apă se pot pune 400 de grame de mei măcinat și trei lingurițe de sare de mare sau după gust.
Puneți apa cu sare la fiert.
Atunci când începe să fiarbă, adăugați meiul în ploaie și amestecați bine cu un tel.
Se fierbe până când capătă o consistență densă.
Beneficiile mămăligii:
- este diuretică, un bun antioxidant natural, indicată în caz de lipom, benefică în tratamentul nasului înfundat și în bolile intestinale
- are acțiune astringentă, antiinflamatoare, tonică, efect calmant și sedativ
- elimină stresul, datorită complexului de vitamine B din compoziție
- acționează asupra funcționarii corecte a sistemului nervos
- Scade riscul de arteroscleroză și infarct
- reduce riscul de ciroză și insuficiență hepatică
- ușurează efortul ficatului de a neutraliza substanțele toxice
- încetinește procesul de îmbătrânire a creierului cu 10%
- reglează metabolismul
- Ajută tranzitul intestinal (datorită aportului de fibre)
- previne cancerul de plămâni
- vindecă răceala
- întărește sistemul imunitar, revitalizează funcția sexuală și tratează incontinența urinară
- este și eficient în anexită și metroanexită
- protejează împotriva artritei, dar și a vederii prin conținutul de zeaxantină
- contribuie la buna funcționare a mușchilor, la întreținerea mușchiului cardiac
