Imaginați-vă următoarea situație: sunteți acasă cu copilul vostru și el se joacă cu o mașinuță. După un timp, fratele sau sora lui intră și vrea să se joace cu aceeași jucărie. Cel mic refuză imediat și spune că nu vrea să își împartă jucăriile. Poate că simțiți că trebuie să interveniți și să le spuneți să împartă, dar oare asta este soluția corectă? Obiceiul de a împărți este o lecție importantă pentru copii, dar este important să o învățăm într-un mod care să nu le facă rău și să îi ajute să înțeleagă de ce este important să își împartă lucrurile.
Împărțirea jucăriilor și a altor obiecte cu alți copii este o parte importantă în dezvoltarea empatiei și a abilităților sociale. Împărțirea nu doar că ajută copiii să înțeleagă că și ceilalți au dorințe și nevoi, dar le și dezvoltă capacitatea de a respecta limitele. În plus, acest proces îi învață să își regleze emoțiile, învățând să aștepte rândul lor sau să gestioneze frustrarea atunci când nu primesc imediat ceea ce își doresc. Toate aceste lecții sunt necesare nu doar pentru copilărie, ci și pentru viața de adult, deoarece îi ajută pe copii să devină mai empatici și mai rezilienți.
Unul dintre aspectele cele mai importante în învățarea acestui comportament este momentul potrivit. Conform Cleveland Clinic, obiceiul de a împărți este începe să fie înțeles de copii abia în jurul vârstei de 3 ani. Până atunci, copiii nu sunt suficient de dezvoltati pentru a înțelege conceptul de schimb și cooperare, iar încercările de a le cere să împartă pot duce la frustrare.
De aceea, este necesar să aștepți până când copilul ajunge la o vârstă în care poate să internalizeze aceste lecții, fără a-l forța să împartă în mod artificial. În schimb, este important să validezi sentimentele copilului și să îi oferi sprijin atunci când este supărat sau frustrat din cauza unui conflict legat de jucării.
Când copiii ajung la vârsta potrivită pentru a înțelege ideea de împărțire, este important să le explici acest concept într-un mod care nu îi face să se simtă vinovați pentru emoțiile lor. Uneori, copiii nu vor să împartă, chiar și atunci când înțeleg că este corect să o facă. Este important să le explici că nu este nimic rău în a nu dori să oferi în anumite momente, dar că împărțirea poate aduce beneficii și poate face ca jocul să fie mai plăcut pentru toată lumea. De asemenea, este important să le oferi exemple concrete care să îi ajute să înțeleagă cum se simt ceilalți atunci când nu sunt lăsați să participe sau când nu primesc ce vor.
O metodă eficientă de a încuraja împărțirea este prin laude specifice atunci când copilul oferă din proprie inițiativă. Când observi un comportament pozitiv, este important să îl recunoști imediat și să oferi feedback care să arate copilului că acest comportament este apreciat.
De exemplu, poți să îi spui că îți place cum a împărțit o jucărie cu prietenul său sau că ai observat cât de fericită a fost sora sau fratele lui atunci când i-a dat o bomboană. Acest tip de încurajare ajută copiii să înțeleagă că împărțirea nu doar că este corectă, dar aduce și satisfacție.
Copiii învață cel mai bine prin exemplu. Dacă tu, ca părinte, împarți lucruri cu ceilalți, copilul va dori să imite acest comportament. Este important să îți arăți copilului cum să împartă prin acțiuni concrete, cum ar fi împărțirea meselor și băuturilor sau oferirea unui obiect altor persoane din familie. Aceste gesturi simple îi ajută pe copii să înțeleagă că acest obicei este o practică normală și naturală.
Uneori, copiii au nevoie de oportunități pentru a exersa împărțirea, iar aceste momente pot apărea în mod natural. De exemplu, locurile precum parcurile de cartier, unde jucăriile sunt comune și nimic nu aparține unui singur copil, sunt ideale pentru a încuraja acest comportament.
De asemenea, organizarea unor activități de familie poate fi un mod excelent de a exersa acest obicei într-un mediu pozitiv. Pe măsură ce copiii cresc, interesul lor pentru activități comune, cum ar fi joaca cu mingea, va încuraja și mai mult împărțirea.
Deși este tentant să intervii imediat atunci când există un conflict, nu este întotdeauna necesar. În multe cazuri, lăsând copiii să rezolve problema singuri îi ajută să își dezvolte abilități de rezolvare a conflictelor și să învețe să colaboreze. Totuși, dacă situația escaladează și devine periculoasă, cum ar fi atunci când apare violența, este important să intervii pentru a asigura siguranța tuturor. După ce conflictul s-a rezolvat, este util să discuți cu cel mic despre ceea ce s-a întâmplat și să găsiți soluții împreună asupra modului în care ar fi putut să gestioneze situația diferit.
Forțarea unui copil să împartă nu este niciodată o soluție eficientă. Copiii, mai ales cei mici, nu au încă un sentiment de proprietate bine dezvoltat și, de multe ori, nu înțeleg de ce trebuie să renunțe la lucrurile lor. Forțarea acestora să împartă poate duce la resentimente și frustrare. În loc de a forța, este mai bine să încurajezi acest comportament și să le explici importanța împărțirii, într-un mod care să nu îi facă să se simtă stresați sau neînțeleși.