Tot mai mulți oameni se confruntă cu probleme de somn. Fie că este vorba despre dificultatea de a adormi, treziri dese în timpul nopții sau somn agitat, insomnia afectează atât corpul, cât și mintea. Statisticile arată că aproximativ o treime dintre adulți nu reușesc să doarmă cele șapte-opt ore recomandate, iar lipsa odihnei scade calitatea vieții, afectează sănătatea și reduce productivitatea zilnică. De multe ori, cauza nu este o boală, ci obiceiuri aparent nevinovate, pe care mulți le avem zi de zi. Specialiștii atrag atenția că schimbarea acestor comportamente poate face diferența între o noapte albă și un somn liniștit.
Telefonul, tableta sau televizorul par o modalitate bună de relaxare, dar lumina albastră emisă de acestea întârzie eliberarea melatoninei, hormonul care reglează somnul. Creierul rămâne activ și stimulat, ceea ce face ca adormirea să fie mult mai dificilă.
Mulți oameni adorm cu televizorul în fundal, dar zgomotul constant și lumina deranjează. În plus, tentația de a urmări încă un episod prelungește momentul în care corpul se poate relaxa.
Conversațiile cu prietenii sau timpul petrecut pe rețelele de socializare înainte de culcare mențin organismul în stare de alertă. În loc să se pregătească de somn, corpul rămâne activ și vigilent.
Transformarea patului în birou dă peste cap asocierea naturală dintre dormitor și odihnă. Dacă răspunzi la e-mailuri sau lucrezi întins în pat, creierul nu mai percepe spațiul ca pe un loc de relaxare, ceea ce îngreunează adormirea.
Cititul este o activitate relaxantă, dar genurile pline de tensiune, cum sunt thrillerele, cresc nivelul de adrenalină. Această stare de alertă face mai dificilă instalarea somnului și poate duce chiar la vise neplăcute.
Atât mâncatul prea târziu, cât și culcatul pe stomacul gol pot afecta somnul. Digestia intensă nu permite corpului să se relaxeze, iar foamea produce disconfort. O gustare ușoară înainte de culcare este o variantă mai bună.
Exercițiile fizice aduc beneficii importante pentru somn, dar nu atunci când sunt făcute seara târziu. Endorfinele și creșterea ritmului cardiac mențin corpul activ și pot întârzia adormirea.
Alcoolul creează inițial senzația de relaxare, dar afectează etapele profunde ale somnului. În plus, crește nevoia de a merge la toaletă pe parcursul nopții, ceea ce fragmentează odihna.
Cafeaua, ceaiurile energizante sau sucurile cu cofeină rămân în organism ore întregi. Dacă sunt consumate după-amiaza sau seara, pot împiedica adormirea.
Timpul petrecut exclusiv în interior perturbă ceasul biologic. Lumina naturală ajută corpul să-și regleze ritmul de somn și veghe, iar lipsa ei duce la dificultăți în adormire.
Culcatul la ore diferite și somnul prelungit din weekend dereglează rutina naturală a corpului. Respectarea unui program constant de somn și trezire ajută la menținerea unui ritm sănătos.
O perioadă de liniștire înainte de culcare este esențială. Activitățile relaxante, precum o baie caldă sau cititul unor pagini dintr-o carte ușoară, transmit corpului semnalul că urmează odihna.
Un dormitor dezordonat sau plin de stimuli vizuali face mai dificilă relaxarea. O cameră curată, liniștită și întunecată sprijină un somn odihnitor.
Mulți oameni folosesc momentul de dinaintea somnului pentru a-și face planuri sau pentru a-și analiza grijile. Acest obicei duce la anxietate și întârzie adormirea. Scrierea gândurilor într-un jurnal sau stabilirea clară a unei rutine ajută la eliberarea minții.