Adormirea Maicii Domnului, prăznuită pe 15 august, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox și romano-catolic, prilej cu care sute de mii de credincioși din toată țara se îndreaptă spre locuri de pelerinaj dedicate Sfintei Fecioare Maria. De la icoane considerate făcătoare de minuni până la povești transmise din generație în generație, fiecare mănăstire sau biserică atrage pelerinii printr-o combinație de istorie, tradiție și devoțiune. Cele mai cunoscute locuri în care oamenii se adună în această zi sunt Mănăstirea Nicula din județul Cluj, Mănăstirea Rohia și Mănăstirea Moisei din Maramureș, Mănăstirea Cacica din Suceava și Mănăstirea Hodoș Bodrog din Arad.
Pe dealurile din apropierea orașului Gherla, se spune că în secolul al XIII-lea a trăit un sihastru pe nume Niculae, cel care a ridicat un mic schit ce avea să-i poarte numele. Locul a devenit renumit la sfârșitul secolului al XVII-lea, când, în 1699, icoana Maicii Domnului pictată de preotul Luca din Iclod a plâns timp de o lună. Evenimentul a fost consemnat oficial de autoritățile austriece.
De atunci, Nicula a devenit un centru major de pelerinaj. În fiecare an, de Sfânta Maria Mare, peste 100.000 de credincioși vin aici pentru a se ruga în fața icoanei. Atmosfera este una aparte, cu pricesne cântate în cor, melodii populare ce sunt de fapt rugăciuni în versuri către Maica Domnului.
Situată lângă Târgu Lăpuș, Mănăstirea Rohia a luat naștere în urma unui vis al preotului Nicolae Gherman. În 1923, fetița lui, decedată la vârsta de 10 ani, i-a apărut spunându-i să construiască o „casă a Maicii Domnului” pe Dealul Viei.
Mănăstirea adăpostește o icoană a Maicii Domnului îndurerată, considerată făcătoare de minuni după ce, în 1927, a scăpat neatinsă dintr-un incendiu provocat de o lumânare. Rohia este cunoscută și pentru faptul că aici a viețuit între 1980 și 1989 Nicolae Steinhardt, scriitor și monah de origine evreiască, convertit la creștinism în perioada comunistă.
În Maramureș, Mănăstirea Moisei este un punct important de adunare pentru credincioșii din Valea Izei și pentru cei din Bucovina. Atestată documentar în 1637, mănăstirea a avut de-a lungul timpului un rol central în viața religioasă a zonei.
Biserica de lemn, sfințită în 1672 de Sfântul Sava Brancovici, păstrează tradiția veche ca la hram să fie vizitată de grupuri de pelerini în frunte cu preotul, care cântă neîncetat pricesne pe tot parcursul drumului.
Pelerinajul catolic de la Cacica, cel mai mare din Moldova, își are originile la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu venirea muncitorilor polonezi la exploatările de sare din zonă. Aceștia au construit inițial o biserică în salină, apoi una de lemn, sfințită în 1810, în care au așezat o copie a faimoasei icoane „Madona Neagră” de la Czestochowa.
Actuala biserică a fost ridicată între 1902 și 1904, iar în anul 2000 a primit titlul de „Basilica minor” din partea papei Ioan Paul al II-lea, consolidându-și astfel importanța în viața catolicilor din România.
În vestul țării, Mănăstirea Hodoș Bodrog, aflată la doar 15 kilometri de Arad, este considerată cea mai veche mănăstire românească, fiind atestată documentar în 1177. Potrivit tradiției, un taur pe nume Hodoș ar fi descoperit aici, sub o movilă de pământ, icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Pe locul descoperirii s-a ridicat mănăstirea, iar craniul taurului este expus și astăzi.
De Sfânta Maria Mare, pelerinii parcurg Drumul Crucii, un traseu de 1,5 kilometri marcat de 14 cruci, un moment de rugăciune și reculegere pentru toți participanții.