Căsătoria, considerată odinioară un pas firesc și inevitabil în viața tinerilor, nu mai reprezintă o prioritate pentru mulți dintre aceștia. Generația actuală pare să fie mai preocupată de stabilitatea financiară și de evoluția profesională decât de întemeierea unei familii. Fenomenul este vizibil atât în România, cât și în alte țări europene, unde vârsta medie la căsătorie a crescut semnificativ în ultimele decenii.
Cariera și siguranța financiară, pe primul loc
Pentru mulți tineri, căsătoria este un obiectiv pe termen lung, dar nu o urgență. Alex Nițu, un tânăr de 28 de ani, recunoaște că își dorește să se căsătorească, dar doar după ce își va construi o carieră solidă.
„Eu am alte priorități acum, având 28 de ani, dar întotdeauna m-am văzut căsătorit, după 34 de ani încolo. Mă focusez pe carieră până în 35 și, după, tot restul vieții să am căsătoria la care visez acum”, explică Alex.
Această mentalitate reflectă o tendință tot mai accentuată în rândul tinerilor, care vor să aibă un trai stabil înainte de a lua decizii majore, cum ar fi căsătoria sau venirea pe lume a unui copil.
Costurile ridicate ale traiului descurajează întemeierea unei familii
Dincolo de carieră, realitatea economică din România joacă un rol esențial în amânarea căsătoriei. Creșterea prețurilor, salariile mici și instabilitatea economică îi determină pe mulți tineri să nu se grăbească să-și asume responsabilități familiale.
„E o problemă din ce în ce mai mare cauzată de creșterea prețurilor, de salariile mici, de condițiile de trai din România. Pentru un trai decent ai nevoie de undeva la 9.000 de lei net, iar câți dintre tineri câștigă acești bani? E o misiune imposibilă”, explică Adrian Negrescu, analist financiar.
Această situație economică îi face pe mulți tineri să vadă căsătoria ca pe o obligație financiară dificil de susținut, mai degrabă decât ca pe un pas natural în viața lor.
Frica de responsabilități și impactul asupra libertății personale
Nu doar factorii economici influențează această tendință, ci și percepția asupra căsătoriei ca fiind un angajament care poate limita libertatea individuală. Mulți tineri se tem că viața în cuplu le-ar putea reduce șansele de avansare profesională sau că le-ar impune responsabilități greu de gestionat.
„Impunerea responsabilităților ce vin după căsătorie deranjează, sperie și trimite subiectul în stare de anxietate”, explică psihologul Radu Leca.
Acest sentiment de nesiguranță, combinat cu presiunea financiară, duce la o tendință generalizată de amânare a căsătoriei, ceea ce are efecte directe asupra natalității.
Impactul asupra natalității și consecințele pe termen lung
Scăderea numărului de căsătorii are un impact direct asupra natalității. Cuplurile care decid să se căsătorească mai târziu tind să aibă mai puțini copii sau să renunțe complet la ideea de a deveni părinți. Acest fenomen contribuie la declinul demografic din România, o problemă cu care țara se confruntă deja de câțiva ani.
Dacă această tendință va continua, specialiștii avertizează că efectele pe termen lung ar putea fi serioase, ducând la o populație îmbătrânită și la probleme economice cauzate de lipsa forței de muncă.
Într-o lume în continuă schimbare, tinerii își stabilesc prioritățile diferit față de generațiile anterioare. Pentru ei, securitatea financiară și dezvoltarea personală sunt pe primul loc, iar căsătoria rămâne un ideal, dar unul care poate aștepta.
