Îmi spune că este obosit să ne întâlnim, dar pentru ieșirile cu băieții își face timp. Nu înțeleg de ce mă evită

În decurs de doar câteva luni, relația noastră s-a schimbat în proporție de 99%. Acum am inpresia că mă evită și nu știu cum să interpretez asta.
Îmi spune că este obosit să ne întâlnim, dar pentru ieșirile cu băieții își face timp. Nu înțeleg de ce mă evită

Am o relație de mai bine de un an cu un băiat și de o vreme încoace încep să simt că mă evită. Mereu îmi spune că este obosit să ne întâlnim. Totuși, dacă îl sun, este „cu băieții”. Nu știu sigur cum să interpretez asta, dar am sentimentul că mă evită și nu reușesc să-mi dau seama de ce.

Îmi spune că este obosit să ne întâlnim

Relația noastră începea să prindă contur și ajunseserăm să ne vedem zi de zi. Chiar discutam la un moment dat că poate ar fi  mai bine să ne mutăm împreună, pentru că am petrece mai mult timp împreună și ne-ar fi mai confortabil. Oricum el locuiește singur, iar eu eram mai mult pe la el.

Dar după ce am avut discuția aceea, parcă s-a schimbat ceva între noi. Asta mă nedumerește acum. El a fost cel care a deschis subiectul, nu eu. El a fost cel care a propus să ne mutăm împreună.

Nu știu cum ar trebui să procedez

Nu înțeleg de ce mă evită acum și nu știu cum să procedez mai departe. Încerc să-l înțeleg și să găsesc o posibilă explicație pentru comportamentul lui. O posibilitate ar fi să se fi speriat de direcția în care se îndreaptă relația noastră. Nu m-ar mira, el a locuit singur de la 16 ani, iar acum, la 30, i-ar fi probabil dificil să se obișnuiască să aibă pe cineva în preajmă mereu. Pe de altă parte, veneam zilnic la el și uneori chiar am și rămas la el , depeste noapteci nu ar fi chiar o noutate.

O altă posibilitate este să fie influențat de prietenii lui. Mă gândesc că poate l-au luat peste picior, fiind primul din grupul lui de prieteni care are o relație ce a avansat atât de mult. Chiar dacă au vârste apropiate, ceilalți prieteni cu care are obiceiul să iasă sunt singuri, ori au ocazional câte o iubită. Știu că există acel orgoliu masculin rănit când unul „sparge gașca”.

Nu înțeleg ce s-a întâmplat cu el

Nu aș vrea să mă gândesc la o altă variantă, aceea de a exista o altă persoană între noi. Cel puțin nu am avut până acum niciun indiciu, cât de mic. Desigur că este posibil, însă gândul ăsta mă sperie și îl resping involuntar.

Ceea ce mă sperie însă și mai mult e faptul că ajungem să vorbim din ce în ce mai rar.

Dacă până de curând ne vedema zilnic, acum îmi spune că este obosit să ne întâlnim, că să o lăsăm pe a doua zi, iar a doua zi, la fel. Am ajuns să ne vedem maxim o dată pe săptămână, iar lucrurile s-au schimbat în decurs de doar două luni.

Știu că s-a întâmplat ceva cu el, dar nu îmi spune ce. Iar eu nu știu ce să mai înțeleg de aici sunt confuză total.

Dacă ai și tu o poveste despre care crezi că merită spusă, nu ezita sa ne ajuți să o facem cunoscută comunității Ego.ro. Aici se leagă prietenii sau poți afla răspunsuri pe care alte persoane e posbil să ți le ascundă, din diferite motive. Scrie-ne povestea ta pe redactia@ego.ro, anunță-ne cum vrei să apară și dacă ai nevoie și de opinia unui specialist. Putem cere părerea unui expert și poate așa găsești mai ușor o rezolvare, o alinare sau măcar un gând bun din partea comunității EGO.RO!. De asemnea, la cerere, identitatea persoanei care ne scrie nu va fi făcută publică!

7.7 3 note
Ți plăcut articolul? Dă și tu o notă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.