Am ajuns să trăiesc lângă un mitoman, iar în curând o să cred că toată lumea mă minte. Este absolut imposibil să înțeleg ce e adevăr și ce nu, din tot ce-mi spune soțul meu. Mă minte mereu, nu înțeleg de ce nu își asumă lucrurile.
Nu știu ce e adevăr și ce nu
Am încercat să-i spun că are nevoie de terapie. Pot înțelege că este o afecțiune și nu vreau să-mi stric familia pentru asta, cu toate că este din ce în ce mai greu de trăit cu el astfel.
Nu mai am încredere nici când îmi spune că merge la serviciu, pentru că uneori are liber, dar pleacă de acasă. E un oraș mic, lumea vorbește. L-au văzut prietenii pe o terasă, mânca, într-o zi în care eu credeam că e la muncă. Era singur. În altă zi era la un amic, îl ajuta de zor să repare o motocicletă veche pe care o recondiționează. Nu mă deranjează asta, ci faptul că mă minte. Și mă minte cu lucruri absolut banale, nimicuri, care nu ar trebui ascunse.
Are un cont bancar secret
Nu cred că mă înșală. Nu am avut niciodată impresia că ar fi interesat de alte femei. Asta chiar e derutant. Vorbim despre lucruri banale, pur si simplu, nimicuri, iar el continuă să mintă la modul patologic. Parcă indiferent ce aș spune, el trebuie să mă contrazică și să fie așa cum zice el. Nu contează că nu avem miză. Comentăm, de exemplu, împreună despre o emisiune tv, iar lucrurile o iau razna. Ne contrazicem, încearcă să mă convingă de faptul că ceea ce tocmai am auzit sau am văzut nu e așa, că e așa cum i se pare lui și eu trebuie să fiu de acord cu el. Știu că degeaba îi spun că greșește, nu am șanse să o scot la capăt cu el.
Astea au fost doar lucruri enervante, dar nu de netrecut cu vederea. Însă recent l-am surprins că a trecut la categoria următoare. Am descoperit, întâmplător, un extras de cont la el în geantă, în timp ce căutam un pix. Chiar el mi-a strigat din sufragerie să caut în birou, în geanta lui, fără să-și dea seama, probabil că l-a pus acolo. Sau miza pe bunul meu simț și credea că nu mă voi uita mai departe. Ei bine, m-am uitat.
În contul bancar secret el este titular, iar împuternicit este fratele lui. Suma era destul de mare, 5.000 de euro. Eu nu știam că are atâția bani puși de-o parte. E o sumă mare pe care să o ascundă de familia lui. Nu m-ar fi deranjat dacă știam că adună bani pentru un scop, dar să-l pună pe fratele lui împuternicit, mi se pare cam ciudat. Poate dacă avea vreo amantă, mă gândeam, din nou, că are un motiv să nu-mi spună. Dar tot nu cred că are, sau dacă are, o ascunde cu o abilitate absolut genială.
Mă minte mereu, nu înțeleg de ce nu își asumă lucrurile
Cert este că i-am recomandat să meargă la terapie. Mitomania este o afecțiune și ar trebui tratată. Însă, evident, nu vrea nici măcar să audă și, data viitoare când ajungem să discutăm în contradictoriu, mă trimite pe mine la terapie, venind exact cu argumentele mele.
A ajuns chiar să inventeze lucruri, doar pentru a-i impresiona pe cei din jur. Descrie evenimente la care am fost și eu de față, însă în descrierea lui, el este eroul salvator, deși nu a fost decât un martor la evenimente. Sau lucrurile par mult mai grave decât au fost în realitate. Uită că am fost și eu acolo. Iar mie mi-e jenă să-l trag de mânecă și să-i spun că exagerează de față cu familia ori prietenii.
Pur și simplu, mă minte mereu, nu înțeleg de ce nu își asumă lucrurile. Chiar nu mai știu cum să procedez cu el. Nu vreau să-mi stric familia, dar nici nu pot trăi lângă cineva care, orice mi-ar spune, trebuie întâi să verific dacă e real sau nu. Nu pot avea o viață cu o persoană în care nu pot avea încredere minimă.
