Căsnicia mea a ajuns într-un punct din care nu mai știu în ce direcție să mă îndrept. Cu siguranță nu vreau să divorțez, cu toate că soțul meu insistă să ne despărțim după 11 ani petrecuți împreună.
Îmi reproșează mereu că mi-am pierdut strălucirea
Chiar dacă el vrea să plece, eu nu am de gând să divorțez, pentru că mi-am dedicat toți acești ani, plus încă opt ani de relație înainte de căsătorie, doar lui și familiei noastre. Avem un copil care acum are 10 ani, iar eu nu mă văd locuind singură cu el, fără sprijinul tatălui său.
El îmi reproșează mereu că sunt anostă și că mi-am pierdut strălucirea. Că am luat în greutate și că nu mai sunt fata cu care s-a căsătorit. Pe lângă asta, acum are o amantă și a început să se afișeze cu ea, spunându-le tuturor că ne-am despărțit deja. Cu toate acestea, eu nu vreau să mă despart de tatăl copilului meu.
Am muncit amândoi din greu, pentru că nu am avut totul de la început. Ne-am făcut o firmă încă înainte de a ne căsători. Eu sunt economist, eu am fost cea care a pus totul pe picioare. El are mai multă practică, el s-a ocupat de angajați și de clienți. Am făcut o echipă foarte bună împreună și am reușit să avem succes cu firma noastră. Nu am de gând să renunț la tot, pentru ca el să facă totul praf și să să cheltuie toți banii cu o tinerică ce își imaginează el că îl iubește. Sigur că îl va iubi, atât cât o să-l țină banii. Dar la firma asta trebuie cineva să muncească. Banii nu pică din cer, iar pe domnișoară nu o văd făcând mare lucru.
Nu vreau să divorțez
Am ajuns acum, la 43 de ani, să mă „lupt” cu o tânără de 24 de ani pentru el. Mă face mereu să mă simt inutilă, nedorită, mă jignește chiar și în fața copilului.
Nici măcar nu se mai ascunde cu noua lui „iubire”. Lipsește nopțile de acasă, vine doar să se schimbe și mi-a spus clar că vrea să divorțăm, pentru că nu se desparte de ea. Sunt chiar disperată, pentru că în felul acesta ne distruge viețile tuturor. Și mie, și fiului nostru, dar și pe a lui, chiar dacă încă nu știe lucrul acesta. Dacă aș accepta divorțul, aș face-o cu o condiție majoră. Să pună toate proprietățile pe numele fiului nostru. Sunt curioasă dacă atunci îl va mai iubi atât de mult această tinerică. Mă miră că e atât de orbit de frumusețea ei și nu poate să vadă că nu face decât să-l paraziteze.
Pe fata asta chiar eu am vrut să o angajez, pentru că aveam nevoie de cineva să-mi ajute la facturi. Dar a fost una din cele mai mari dezamăgiri. A fost arogantă, nemulțumită de oferta salarială, în condițiile în care nu știe nimic, eu urma să o învăț. Nu am putut să accept să vorbească cineva cu mine astfel, așa că după două zile de încercări i-am spus că nu e potrivită pentru munca asta.
Nu știu când și cum a ajuns la soțul meu, dar cert ste că am avut atunci o discuție în contradictoriu din cauza ei, după care certurile s-au ținut lanț.
E un an de atunci și continuă să-mi spună că vrea să ne dspărțim, dar eu nu vreau să divorțez. Nu vreau să-l las să-și distrugă viața lui și pe a noastră, doar pentru că a a ajuns al criza vârstei de mijloc.
