Paștele Blajinilor 2024. Ce este și care sunt cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri. Ce e bine să faci pe 13 mai

În fiecare an, la 8 zile după Învierea Domnului, se sărbătorește Paștele Blajinilor. Deși nu este o sărbătoare marcată în calendare, ci mai degrabă una care ține de tradiție, oamenii din diverse zone ale țării țin cont de ea și respectă o serie de tradiții.

Ce se dă de pomană de Paștele Blajinilor 2024

Paștele Blajinilor este o sărbătoare cu origine incertă și destul de controversată. Mult timp a fost considerată un obicei păgân, după care preoții au început să o accepte și să sfințească bucatele pe care oamenii le dau de pomană.

În prima zi de luni de după Duminica Tomii, adică la 8 zile după Înviere, se celebrează Paștele Blajinilor. Anul acesta, sărbătoarea pică pe 13 mai și românii țin cont de o serie de tradiții și obiceiuri. Este o ocazie de pomenire colectivă a celor care nu mai sunt printre noi, iar oamenii dau de pomană și aprind lumânări în memoria rudelor decedate.

Vezi și: Ce a pus Anamaria Prodan în pachetele de pomană pe care le-a împărțit pentru mama ei: “Vin cu foiță de aur, pentru că așa îi plăcea ei”

Se duc la biserică coșuri cu alimente, care sunt sfințite de preot și date de pomană. De Paștele Blajinilor se pot împărți ouă roșii, vin, colaci, mâncare gătită, fructe și dulciuri. Credincioșii duc la biserică și un prosop nou, legat cu o lumânare, pe care îl dau preotului, atunci când acesta citește pomelnicul.

Tradițiile și obiceiurile care se respectă în această zi

În lunea în care se sărbătorește Paștele Blajinilor, românii țin cont de o serie de tradiții și superstiții. Pe lângă pomenirea morților și datul de pomană, se obișnuiește să se meargă la cimitir și să se curețe mormintele celor dragi. Se aprind lumânări și se pun flori proaspete la căpătâiul celor dispăruți.

Vezi și: Când este bine să iei anafură și agheasmă în post. În ce ordine se iau, de fapt

• Se spune că cei care curăță și mormintele necunoscuților sau pe cele abandonate vor fi răsplătiți de Dumnezeu.
• În această zi se pomenesc toți morții, nu doar cei cunoscuți. Se fac slujbe și pentru cei uitați sau neștiuți.
• În zona Botoșaniului, bătrânii obișnuiau să dea de-a dura ouă roșii, în amintirea Blajinilor.
• În Bucovina, oamenii mergeau să mănânce în aer liber și lăsau resturi de mâncare în iarbă, pentru sufletele celor adormiți.
• Potrivit credinței populare, Blajinii pomeniți în această zi sunt copiii care au murit nebotezați sau imediat după naștere.
• În alte legende, Blajinii sunt considerați a fi urmașii celor care nu au reușit să traverseze marea, atunci când Moise a despărțit apele.