Într-o țară cunoscută drept un exemplu global al egalității de gen, Suedia se confruntă cu o tendință socială neașteptată: tot mai multe femei tinere aleg un stil de viață „soft girl”, care implică renunțarea la muncă în favoarea unui trai mai relaxat, susținut financiar de parteneri. Acest fenomen, popularizat pe rețelele de socializare, atrage atât aprecieri, cât și critici, generând discuții ample în societatea suedeză.
Conceptul „soft girl” promovează un stil de viață orientat către feminitate, liniște și echilibru personal, în detrimentul ambiției profesionale. Vilma Larsson, o tânără de 25 de ani din Suedia centrală, este una dintre reprezentantele acestui trend. După ce a lucrat în diverse domenii – de la un magazin alimentar până la o fabrică –, Larsson a renunțat la muncă acum un an pentru a se dedica unui trai domestic alături de partenerul ei.
„Viața mea este mai ușoară. Nu mă lupt. Nu sunt foarte stresată”, spune Larsson. Partenerul ei, care lucrează de acasă în domeniul financiar, îi oferă lunar un „salariu” pentru a-și susține activitățile cotidiene. În timp ce el își petrece zilele la laptop, Vilma merge la sală, gătește sau se relaxează în cafenele.
Stilul de viață al Vilmei a devenit conținut pe rețelele de socializare, unde folosește hashtag-uri precum „hemmaflickvän” (prietena casnică) și „hemmafru” (gospodina). Deși are o comunitate de peste 11.000 de urmăritori și unele postări cu sute de mii de aprecieri, Larsson afirmă că activitatea sa online nu generează venituri.
Tendința „soft girl” a devenit cunoscută la nivel național după ce un sondaj realizat de Ungdomsbarometern, cel mai mare studiu anual dedicat tinerilor din Suedia, a identificat acest stil de viață drept o aspirație tot mai răspândită. Datele arată că 14% dintre elevele cu vârste între 7 și 14 ani se identifică cu acest concept.
Johanna Göransson, cercetător la Ungdomsbarometern, explică: „Este o reacție la idealul de „fată șefă” (girl boss), care a dominat ultimii ani și care pune presiuni mari asupra femeilor de a excela în toate domeniile vieții.”
Cu toate acestea, proporția femeilor care aleg să renunțe complet la muncă și să depindă financiar de parteneri este, probabil, redusă. Totuși, fenomenul a generat dezbateri intense, fiind discutat atât în presă, cât și în cadrul evenimentelor politice naționale.
Gudrun Schyman, co-fondatoare a partidului feminist suedez Feministiskt initiativ, consideră că această tendință reprezintă un „pas înapoi” pentru egalitatea de gen.
„Este foarte periculos ca femeile să trăiască din banii partenerilor lor. Tinerii de azi nu cunosc istoria luptelor pentru drepturile femeilor – dreptul la muncă, la salariu și la independență economică,” afirmă ea.
Pe de altă parte, Denice Westerberg, purtător de cuvânt al aripii de tineret a partidului Democraților Suedezi, susține libertatea de a alege. „Dacă ai posibilitatea economică de a trăi astfel, bravo ție. Trăim într-o țară care oferă toate oportunitățile pentru a avea o carieră, dar și dreptul de a alege un stil de viață mai tradițional,” spune el.
Deși Suedia este recunoscută pentru echilibrul dintre viața personală și cea profesională – majoritatea angajaților beneficiind de șase săptămâni de concediu pe an –, stresul în rândul tinerilor este în creștere. Göransson subliniază că fenomenul „soft girl” reflectă o tendință globală de respingere a suprasolicitării la locul de muncă, similară cu concepte precum „demisia tăcută”.
Peter Wickström, reprezentant al Agenției pentru Egalitate de Gen din Suedia, consideră că alegerea femeilor de a adopta acest stil de viață poate fi o reacție rațională la presiunile societății moderne. Totuși, economistul Shoka Åhrman atrage atenția asupra riscurilor financiare pe termen lung, cum ar fi pensiile mai mici și dificultățile de reintegrare pe piața muncii.
Fenomenul „soft girl” pune în lumină provocările actuale ale egalității de gen în Suedia. În timp ce țara rămâne lider european în privința procentului de mame care muncesc, statisticile arată că femeile încă își asumă cea mai mare parte a responsabilităților casnice.
Vilma Larsson recunoaște că decizia sa a fost influențată de epuizarea pe care a observat-o în rândul femeilor mai în vârstă din familie. „Mama mea, bunica mea, toate femeile din jurul meu sunt mereu stresate. Nu vreau să trăiesc la fel,” explică ea.
Dezbaterile pe această temă aduc în prim-plan necesitatea unor soluții care să abordeze cauzele profunde ale stresului și inegalităților structurale. „Problemele de sănătate mintală și epuizarea sunt cele mai îngrijorătoare aspecte,” avertizează Åhrman.
Fenomenul „soft girl” nu este doar o tendință de lifestyle; este și o oglindă a tensiunilor dintre aspirațiile individuale și presiunile societății moderne. Suedia, cu tradiția sa de egalitate de gen, se află acum în fața provocării de a găsi un echilibru între libertatea de alegere și promovarea egalității.