Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două figuri marcante ale istoriei creștine, considerați „întocmai cu Apostolii”. Sărbătoarea are o semnificație aparte pentru creștinii din România și este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci. În 2025, peste 1,75 milioane de români își serbează onomastica în această zi de mare sărbătoare. Dintre aceștia, aproximativ 470.000 de bărbați poartă numele Constantin, iar între femei, cele mai întâlnite nume sunt Elena, Ileana, Ilinca și Lenuța.
În această zi, credincioșii respectă tradiții și obiceiuri moștenite din străbuni, iar superstițiile populare conturează o atmosferă de evlavie și grijă pentru gospodărie, familie și natură.
Cine au fost Sfinții Constantin și Elena
Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (actualul Niș, în Serbia), în anul 272, și a rămas cunoscut în istorie ca primul împărat roman care a legalizat religia creștină. În anul 313, el a emis celebrul Edict de la Milano, care punea capăt prigoanei creștinilor, permițându-le libertatea de a-și practica credința. Zece ani mai târziu, mama sa, împărăteasa Elena, trecea la cele veșnice. În anul 337, și împăratul Constantin a murit, fiind botezat pe patul de moarte.
Mama sa, Sfânta Elena, este cunoscută pentru pelerinajele sale în Țara Sfântă și pentru construirea mai multor lăcașuri de cult, printre care Biserica Sfântului Mormânt și cea din Betleem. Potrivit tradiției, ea a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, după ce a ordonat distrugerea templului zeiței Afrodita care fusese ridicat deasupra Golgotei.
Puterea Sfintei Cruci și viziunea împăratului
Una dintre cele mai cunoscute povești legate de Sfântul Constantin este cea a viziunii pe care a avut-o înaintea bătăliei cu Maxențiu, în anul 312. Pe cer a văzut o cruce luminoasă și mesajul: „Întru acest semn vei învinge”. După ce a visat că Hristos îi cere să pună semnul crucii pe toate steagurile armatei sale, a urmat îndemnul și a ieșit învingător.
Această viziune și victoria obținută au marcat începutul unei noi ere pentru creștinism în lume, iar Constantin a devenit un protector al credinței și ctitor de biserici. El a fondat orașul Constantinopol, inaugurat oficial în anul 330, care a devenit noua capitală a Imperiului Roman.
Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena
Ziua de 21 mai este înconjurată de numeroase obiceiuri și superstiții. În satele românești, tradiția interzice lucrul la câmp în această zi. Se spune că cine va munci pământul va avea parte de invazii de păsări dăunătoare. Tot în această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare, iar sărbătoarea este cunoscută și sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”.
Este ultima zi în care se mai seamănă porumb, ovăz și mei. Cei care întârzie după această dată riscă să vadă culturile uscate. Tot în această zi, păstorii stabilesc ierarhia în stână: cine va fi baci, unde se vor forma stânele și cine va păzi oile.
În gospodării, femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele. Este bine să se ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, pâine și dulciuri făcute în casă, pentru sănătate și bunăstare.
Obiceiuri de protecție în lumea satului
În multe regiuni rurale, pentru protejarea oilor și gospodăriilor, se aprind focuri mari. Se spune că dacă oile trec prin flăcări, vor fi ferite de boli și de spiritele rele cât timp sunt la stână. Pentru a apăra laptele de forțe malefice, familia se adună în curte și bate cu linguri în vasele de lapte, într-un ritual cunoscut drept „Sperietoarea vrăjitoarelor”.
Semnificația numelor sărbătorite
Numele Constantin provine din latină și înseamnă „cel statornic, ferm”, sugerând ideea de perseverență și hotărâre în fața vieții. Din aceeași familie de nume fac parte Constanțiu, Constanța, Costel, Costică, Costin, Tinu sau Titi.
Elena, cu origini grecești, înseamnă „cea luminoasă, strălucită” și este asociat cu frumusețea și căldura. Derivatele populare sunt Elina, Ileana, Ilinca, Lenuța, Liana și altele.
