Sunt într-o relație de aproape 10 ani, însă am ajuns la capătul răbdării. Nu mai am răbdare cu el, nu mai pot să-i suport toanele și pretențiile. Simt că sunt într-o relație toxică, ne certăm zilnic, iar nemulțumirile dintre noi sunt la cote maxime.
Mulți nu ne-au dat șanse încă de la început
Adevărul este că nimeni nu a crezut că o să rezistăm împreună nici măcar un an. Însă sentimentele dintre noi au fost foarte puternice și am făcut, mereu, tot posibilul să ne refacem, după orice mic „război” dintre noi. El are o personalitate foarte conflictuală, are și o doză mare de egoism, cu care am încercat mereu să mă descurc. Totuși, eu sunt mult mai pașnică și am reușit, cumva, să aplanez orice conflict apărea între noi. Eu eram mereu cea care cea în fața lui și multă vreme nu mi-am făcut probleme din cauza asta.
Însă de o vreme a început să exagereze și să aibă pretenții iraționale de la mine. Îmi solicită tot timpul meu, fiecare secundă în care n usunt la serviciu. Chiar și în defavoarea celor doi copii ai noștri, dintre care cel mic are doar un an și jumătate și are nevoie de toată atenția mea.
Simt că sunt într-o relație toxică
Mai este și faptul că el câștigă foarte bine în domeniul în care lucrează și din cauza asta am avut deseori probleme. El are pretenția ca eu să fiu un fel de servitoare în casă, pentru că el plătește chiria și taxele. Dar nici eu nu stau degeaba, iar banii mei, chiar așa puțini cum sunt, îi cheltui tot în casă, sau cu copiii. Nu am niciun obiect personal de care să nu am neapărată nevoie, pentru că nu-mi permit. Tot ce-mi cumpăr este strictul necesar. El însă are o mulțime, își cumpără tot ce găsește pe net și i se pare firesc, pentru că el câștigă bine. Nu ai spun, că abia îl conving uneori să mai ceva pentru copii.
Nici nu vreau să mă gândesc cât de des mă umilea de față cu alții referitor la asta. Apoi, când ajungeam la ananghie și chiar aveam nevoie de ajutor financiar, intervenea ca un prinț salvator și mă ajuta, după care trebuia să-i dau banii înapoi, pe rând. Dar în ochii tuturor poza ca un mare binefăcător, fără să spună însă că doar mă împrumută cu bani.
Mă șantajează emoțional
Mă șantajează emoțional mereu, mă face să mă simt oribil pentru că nu am timp pentru el. Nu îl interesează că am de mers la muncă, sau că avem copii de care trebuie să mă ocup. Pentru el, copiii nu există. El trebuie să fie prioritatea mea, de parcă nu ar fi și copiii lui.
De câțiva ani, tot ce facem este să ne certăm și să își exprime nemulțumirea. Am ajuns la capătul răbdării și nu mai pot să mă abțin. Simt că sunt într-o relație toxică. Dacă nu face ceva să-și regândească atitudinea, singura mea soluție este să îl părăsesc.
Chiar și când îi spun asta, mă avertizează că nu voi avea din ce să trăiesc și că vom muri de foame și eu, și copiii.
