Pe 14 aprilie 2025, a început una dintre cele mai importante perioade ale calendarului ortodox: Săptămâna Mare, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor. Această ultimă etapă a Postului Paștelui este marcată de reculegere profundă, smerenie și întoarcerea către valorile spirituale. Este momentul în care credincioșii se pregătesc nu doar cu trupul, prin post, ci mai ales cu sufletul, prin rugăciune și participare activă la slujbele speciale din aceste zile.
Săptămâna Patimilor – semnificații profunde și slujbe zilnice
Săptămâna Mare începe cu Duminica Floriilor, care amintește de intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, și se încheie în Sâmbăta Mare, cu pomenirea Îngropării Domnului și pogorârea Sa la iad. Fiecare zi poartă o încărcătură simbolică aparte și este celebrată prin slujbe speciale numite Denii, în cadrul cărora sunt citite fragmente din Sfintele Evanghelii.
Părintele Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din București, a explicat importanța acestei perioade:
„Odată cu Săptămâna Sfintelor Pătimiri începem să simțim cu adevărat că ne apropiem de Învierea Domnului. Este momentul când urcăm, simbolic, alături de Hristos spre Golgota. Credincioșii aleg postul negru în prima parte a zilei și merg la Spovedanie pentru a-și curăța sufletul.”
Îndemn la spovedanie și fapte bune
În această săptămână, accentul cade pe curățarea sufletului. Spovedania și Împărtășania devin practici esențiale, iar preoții îi îndeamnă pe credincioși să se apropie de biserică cu toată familia.
„Balanța dintre trup și suflet se dezechilibrează de-a lungul vieții. Spovedania este momentul când ne eliberăm mintea și inima. Îi îndemn pe credincioși să aștepte sărbătoarea Învierii cu smerenie, iubire și pace în suflet.”, a mai spus părintele Cazacu.
Pe lângă postul aspru, este vremea iertării și a faptelor bune. Multe persoane aleg să ajute semenii, să ofere din puținul lor sau să viziteze bătrâni și bolnavi, semn al unei trăiri autentice a Săptămânii Mari.
Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor
- Sfânta și Marea Luni – se pomenește Iosif cel preafrumos, vândut de frații săi, imagine care îl anticipează pe Hristos. Totodată, se amintește despre smochinul blestemat, simbol al rodniciei sufletești.
- Sfânta și Marea Marți – se citește Pilda celor Zece Fecioare, chemare la veghere și trezvie spirituală.
- Sfânta și Marea Miercuri – este ziua în care femeia păcătoasă îl unge pe Hristos cu mir. Este simbolul căinței și al iertării.
- Sfânta și Marea Joi – ziua instituirii Sfintei Împărtășanii. Se amintește Cina cea de Taină, spălarea picioarelor și trădarea lui Iuda.
- Sfânta și Marea Vineri – zi de post negru. Se rememorează Patimile și Răstignirea lui Iisus pe cruce. Este ziua în care întreaga Biserică devine părtașă la suferința Mântuitorului.
- Sfânta și Marea Sâmbătă – aduce aminte de Îngroparea Domnului și de coborârea Sa la iad, unde aduce speranță celor adormiți.
Pregătirea pentru Paște nu este doar exterioară
În tradiția creștină, postul nu înseamnă doar abținerea de la alimente, ci și curățenie interioară. De aceea, în Săptămâna Patimilor, în casele românilor predomină liniștea, rugăciunea și dorința de împăcare cu cei din jur.
„Este un timp bun pentru a cere iertare tuturor celor dragi, dar și pentru a face o faptă bună în fiecare zi.”, subliniază părintele Cazacu.
