Stela Enache a primit cu entuziasm vestea că, după 36 de ani, se lucrează la continuarea peliculei ”Liceenii”. Și este de acord ca piesa ”Ani de liceu”, care i-a adus celebritatea, să figureze din nou pe coloana sonoră, deși crede că versurile ar putea suferi ceva modificări, adaptate la atmosfera actuală din unitățile de învățământ. În interviul exclusiv pentru Ego.ro, cântăreața cu voce unică ne-a vorbit despre acest proiect cinematografic, atât de așteptat, despre copiii ei, stabiliți în străinătate, dar și despre marea dragoste, de dincolo de lumi, pentru soțul ei, Florin Bogardo, care a încetat din viață în urmă cu 13 ani.
Stela Enache, interpreta piesei ”Ani de liceu”, despre continuarea peliculei”Liceenii”
Ego.ro: La 36 de ani de la premiera filmului „Liceenii”, celebrul critic de film Irina Margareta Nistor a anunțat că se lucrează la continuarea peliculei. Piesa ”Ani de liceu”, care v-a adus celebritatea, va mai figura pe coloană sonoră?
Stela Enache: Ar fi foarte interesant, dacă ar juca fiul și fiica lui Ștefan Bănică Jr, așa cum se zvonește, adică parcă am rămas în familie. Poate că și Ștefan și Oana vor primi roluri. Încă nu am citit scenariul, nu știu exact despre ce este vorba. În general, sunt de acord să se folosească piesa. Dar nu cred că s-ar mai găsi cineva să scrie versurile atât de bine precum textierul Sașa Georgescu, așa cum a surprins el vremurile de atunci. Acum, elevii sunt mai moderni, mai altfel, folosesc telefonul mobil, tableta, ascultă muzică la căști… Ceva foarte clar nu am în acest moment, legat de acest proiect. Aș fi însă tare bucuroasă să fie folosită piesa, așa Florin Bogardo, soțul meu, compozitorul melodiei, nu va fi uitat. Și eu am grijă să îi cânt piesele, ca să nu fie uitat…
Și Oana Sîrbu, care a jucat rolul Danei, în ”Liceeni”, interpretează acest cântec, ”Ani de liceu”, în toate concertele ei…
Da, la ceva vreme după lansarea filmului ”Liceenii”, m-am întâlnit cu Oana Sîrbu și i-am oferit negativul, l-a adaptat pentru vocea ei. Dar piesa o cântă și Ștefan Bănică Jr, au cântat-o și împreună, la Sala Palatului. Nu am răutăți de-astea, să nu se fie interpretată și de alți artiști, interesul este să se cânte piesa, nu să o țin în sertar, o dau colegilor mei. M-ar deranja doar să nu se masacreze o piesă, acolo nu îmi mai convine.
Are o siluetă de invidiat: ”În afară de pietre, mănânc aproape tot…”
V-ați păstrat cochetăria, eleganța din perioada de debut. Faceți sport, evitați dulciurile, pâinea? Cum vă mențineți silueta adolescentină?
Foarte mult timp am avut aceeași greutate, dar în pandemie m-am mai împlinit puțin, ne-a dat peste cap pe toți. Înainte mergeam mult pe jos, stau în Centru, nu poți să iei mașina. Contează să te miști, să mergi pe jos. Mi-a lipsit plimbarea asta, să stai doi ani închis în casă a fost groaznic. Acum am sărit un pic de 60 de kilograme… Vă spun că mie nu-mi plac dulciurile și nu mănânc foarte multă pâine. Nu mănânc vara nici înghețată, nu mă atrage. E chestie și de gene, în familia mea nu au fost oameni grași. Îmi plac ciorbele, supele, nu concep fără așa ceva. În rest, în afară de pietre, mănânc aproape tot…
Ați avut mereu un ten impecabil și un păr bogat, aranjat, coafat… Care sunt secretele de frumusețe?
Am moștenit părul bogat al tatălui meu. Să știți însă că nu sunt o femeie exagerată, nu-mi pun măști, nu mă dau cu creme, nu am timp. Sunt o femeie singură, am grijă și de casă, merg la spectacole, la televiziune, sunt one man show. Astea e firea mea, sunt plină de energie, mă mișc repede, fac și aia și aia, nu am timp să o lălăi și să stau să visez. În ultimii ani am fost și la Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, am organizat acolo multe concerte și în pandemie. Mă implic mult, când fac ceva mă consum, nu pot să nu intru în vibrație cu totul. Intru în detaliu, ca să iasă totul bine.
Fiul ei seamănă leit cu Florin Bogardo: ”Anton are corpul, chipul și înălțimea tatălui său”
Cei doi copii, Laura și Anton, s-au stabilit în străinătate. Fiul dumneavoastră seamănă leit cu Florin Bogardo, la chip…
Copiii mei sunt mari de acum, sunt plecați în străinătate. Chiar ieri a fost ziua fiicei mele, Laura, ea e în Italia, la rândul lor au câte doi copii. Acum înțeleg și ei ce înseamnă să fie părinți, sunt preocupați și cu școala online, cu cei mici. Da, Anton seamănă leit cu tatăl lui, cu Florin Bogardo, are corpul, chipul și înălțimea lui, îmi amintește de el. Dar eu am noroc și că am păstrat filmările cu Florin Bogardo, CD-urile, imprimările. Cânt cam 90% doar piesele lui, am pe înregistrări și vocea lui. Am făcut două canale de YouTube, mă ocup de ele. E mare lucru să ai piese, fotografii și înregistrări cu omul drag, mai alină dorul…
Se poate trăi în România din drepturile de autor? Piesa ”Ani de liceu”, atât de fredonată și după aproape patru decenii de la lansare, v-a îmbogățit?
Dacă aș fi locuit în altă țară și aș fi lansat un șlagăr, precum ”Ani de liceu”, trăiam liniștită până la adânci bătrâneți. Mai vin bani, din drepturile de autor, la început era haos, acum s-au mai așezat lucrurile, s-au reglementat. Dar nu poți să trăiești numai din asta, eu cânt și acum.
Au trecut 13 ani grei, de la decesul marelui compozitor Florin Bogardo. Credeți că ați mai putea iubi din nou? Nu e foarte grea singurătatea?
Nu există așa ceva. După Florin nu mai poate să încapă nimeni în viața mea. Eu nu sufăr de singurătate, am foarte mulți prieteni. Nu pot să fiu cu altcineva, ar trebui să fac mereu comparație și nimeni nu se compară cu el, nimeni în toată lumea asta. Mi-am canalizat gândurile spre muzică, spre copii… Eu chiar nu mă plictisesc singură…
