Tradiții de Sfântul Andrei 2022. Ce este bine să pui sub o icoană din casă

Tradiții de Sfântul Andrei 2022, sărbătorit pe 30 noiembrie. Este una dintre cele mai importante sărbători de final de an încărcată de superstiții și obiceiuri pe care majoritatea oamenilor le respectă, pentru a le merge bine pe viitor. Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Iată tot ce trebuie să știți despre tradițiile de Sfântul Andrei 2022.

Tradiții de Sfântul Andrei 2022

De Sfântul Andrei se respectă mai multe tradiții și obiceiuri, majoritatea de pe vremea dacilor. În acea perioadă se credea că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coadă”.

În ziua de Sfântul Andrei nu se lucrează

• nu se mătură toată ziua
• nu se dă gunoiul afară
• nu se rănesc grajdurile
• nu se piaptănă
• nu se face pomană
• nu se dă nimic de împrumut
• La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Viză de flotant 2023. Cum se obține și pe ce perioadă, ce acte sunt necesare

Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an.

Ce conțin cartofii congelați, de fapt. Detaliul de pe etichetă la care e bine să fii atent

Cât de sănătoși sunt cartofii congelați, de fapt

Ce alte tradiții se mai păstrează de Sfântul Andrei

• în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie ies sau umblă strigoii. Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo”.
• Strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţă rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe.
• se crede că aceşti strigoi iau coasele şi limbile de meliță pe care le găsesc pe afară, prin curţile oamenilor
• Femeile au grijă că asemenea obiecte să nu fie lăsate afară.
• Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii dansează pe la răspântiile drumurilor, până la cântatul cocoşilor. Ei se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni.
• Babele sau oamenii-strigoi, înainte de a ieşi din casă pe horn, se ung pe tălpi cu untură.
• Adeseori cei menționați mai sus trag şi clopotele pe la biserica.
• Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană.
• A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc;

Se spune că fetele tinere trebuie să respecte multe obiceiuri, mai ales cele singure. Acestea și-ar putea găsi în curând ursitul.

„Când nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat măsuri de apărar. Ele au mâncat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate şi la încheieturile trupului. Au uns ferestrele, uşile, hornurile, scările, clanţele uşilor, boii şi vacile la coarne, cleştele, lada şi toporul.

Pe alocuri, usturoiul este tăvălit mai întâi prin funingine. Unii astupă şi hornul sobei. Dacă strigoii nu găsesc nici un loc pe unde să între în casă, atunci caută să-i cheme afară pe cei dinăuntru. Strigoiul vine şi strigă la fereastră:

„Ai mâncat usturoi?”. Dacă omul răspunde, îl muteşte; iar dacă tace, se duce în treaba să şi încearcă pe la cei care n-au mâncat usturoi”, este povestea dezvăluită de-alungul timpului despre ceea ce se întâmplă în noaptea de Sfântul Andrei.