Ascuns în inima Munților Orăștiei, la poalele cetăților dacice Blidaru și Costești, satul hunedorean Costești trăiește o nouă epocă de glorie. Odată un cătun izolat al păstorilor și pădurarilor, în anii ’80 acest loc a fost transformat de regimul comunist într-un simbol al măreției dacice și al propagandei naționaliste. Astăzi, Costești atrage turiști prin farmecul său istoric și natura spectaculoasă, fiind considerat poarta de intrare în teritoriul vechilor cetăți ale lui Burebista.
În apropierea șoselei care leagă Orăștie de Sarmizegetusa Regia (DJ 705A), o poartă masivă din piatră sculptată cu imaginea a doi războinici daci îi întâmpină pe vizitatori. Aceasta marchează intrarea în ținutul sacru al dacilor. Monumentul a fost ridicat în anii 1980, într-un context propagandistic care omagia 2050 de ani de la presupusa întemeiere a statului dac sub conducerea regelui Burebista.
Nu departe de poartă, regimul Ceaușescu a plantat un pâlc de brazi argintii pe dealul cetății Costești, în forma cifrei „2050”, vizibilă și astăzi din pădure. În același timp, o cetățuie din BCA a fost ridicată în vale, pe malul Apei Grădiștii, și folosită ca scenă pentru festivitățile epocii.
Satul Costești a devenit, în anii ’80, loc de filmare pentru producția istorică „Burebista”. Autoritățile locale au defrișat o parte a pădurii pentru a permite desfășurarea spectacolelor grandioase și au restaurat mai multe cetăți dacice. Pe vârful dealului Cetățuie, unde arheologii consideră că a fost reședința lui Burebista, s-au făcut ample lucrări de curățare și marcaj simbolic.
„Devenit, prin 82 î.e.n. sau cu puţin înainte, şef al unei uniuni de triburi din sud-vestul Transilvaniei, Burebista a transformat-o într-o alcătuire politică de tip statal”, susținea istoricul Hadrian Daicoviciu, cel care a studiat extensiv zona, potrivit adevărul.ro.
Înainte de a deveni o zonă turistică, Costești era capătul unei vechi linii ferate forestiere care transporta bușteni din munte. Turiștii obișnuiau să călătorească gratuit, alături de muncitori, pe platforme improvizate, spre pădurile bogate în zmeură și mure.
„Mergeau zeci de oameni în sus, la cules fructe. Nu existau bilete, doar niște platforme cu pari pe margine. Dacă rămâneau fără cărbuni, se oprea trenul și adunau lemne din pădure. Mergeau parcă mai bine decât cărbunii”, își amintește Cornelius Ionescu, un explorator al zonei, potrivit aceleiași surse.
Terasamentul acelei linii a fost înghițit de pădure sau transformat în drum asfaltat. Valea Grădiștii s-a modernizat, devenind unul dintre cele mai accesibile trasee montane pentru turiștii care explorează cetățile dacice.
În prezent, Costești s-a reinventat. Pensiunile rustice, casele de vacanță, zonele de camping și plantațiile de afine ocupă terenul altădată folosit pentru pășunat. În weekenduri, satul este animat de vizitatori care se îndreaptă spre Sarmizegetusa Regia, gustă plăcinte dacice și cumpără suveniruri inspirate din istorie.
„N-am dus lipsă de turiști, iar vara pensiunile sunt pline. Satul s-a schimbat mult, mai ales după modernizarea drumului. Acum se lucrează și la legătura cu Orăștie. Poate vom deveni stațiune”, spune o localnică.
În afara celebrei cetăți Costești, vizitatorii mai pot descoperi în sat ruinele unui castellum roman, construit peste o veche așezare dacică. Aceste situri, deși valoroase, sunt mai puțin cunoscute și mai greu accesibile.
Cetatea Costești, protejată de UNESCO, impresionează prin turnurile-locuință și fortificațiile ridicate în tehnica murus dacicus. La o oră de mers pe jos se află cetatea Blidaru, o fortăreață trapezoidală cu ziduri de trei metri grosime, ridicată în secolul I î.Hr.
Drumul continuă spre alte cetăți dacice – Fețele Albe, Piatra Roșie și Sarmizegetusa Regia – toate accesibile de la Costești, un nod turistic tot mai important în peisajul românesc.
Sursă foto: Adevărul.ro