Ce înseamnă o dietă pentru endometrioză și de ce te poate ajuta

Endometrioza este o afecțiune care provoacă dureri puternice, menstruații abundente și alte simptome neplăcute ce pot afecta serios calitatea vieții. În ultimii ani, tot mai multe persoane au auzit că schimbările în alimentație pot ajuta la ameliorarea simptomelor endometriozei. Deși dieta nu este un tratament complet și nu poate vindeca boala, o alimentație sănătoasă poate reduce inflamația din organism și astfel poate contribui la gestionarea mai bună a simptomelor. Specialiștii recomandă ca dieta să fie parte dintr-un plan complex de tratament.

Ce presupune dieta pentru endometrioză?

Potrivit Cleveland Clinic, dieta pentru endometrioză este un plan alimentar care are ca scop reducerea inflamației cronice cauzate de această boală. Inflamația este o componentă majoră a simptomelor, iar alimentele consumate pot influența nivelul acesteia în organism. Pe lângă dietă, este important ca persoanele afectate să urmeze și tratamentele medicale recomandate pentru gestionarea completă a bolii.

Alimente recomandate

Pentru a ajuta la diminuarea inflamației și a reduce simptomele, se recomandă un consum crescut de alimente naturale, integrale, bogate în fibre și grăsimi sănătoase.

Fibrele sunt esențiale pentru reglarea nivelului de estrogen, hormon implicat în agravarea endometriozei. Fibrele ajută la eliminarea excesului de estrogen prin procesul de digestie. Pentru a beneficia de efectul fibrelor, este indicat să consumi fructe și legume întregi, nu sucuri care pierd această componentă importantă. Alte surse bune de fibre sunt semințele de in măcinate, leguminoasele precum fasolea, lintea și năutul, precum și cerealele integrale, cum ar fi orezul brun sau pastele integrale. Este important să crești aportul de fibre treptat și să consumi suficientă apă pentru a evita disconfortul digestiv.

Topul orașelor cu cele mai mari bugete. Cel mai bogat nu este București, cum mulți cred

Bugetul total al celor 216 orașe din România pentru anul 2024 este de aproape 9,9 miliarde de lei, iar media bugetelor orașelor se situează în…

Nu răspunde cu „Da” la aceste întrebări când te sună un necunoscut. Avertismentul unui expert în tehnologie

Tehnologia bazată pe inteligență artificială evoluează rapid, iar escrocii telefonici devin din ce în ce mai greu de identificat. Hector Chavez, un expert în AI,…

Grăsimile sănătoase, în special acizii grași omega-3, au un efect antiinflamator puternic. Acestea se găsesc în peștele gras, precum somonul, sardinele sau tonul, dar și în nuci, semințe (chia, in, nuci) și uleiuri vegetale de calitate, cum ar fi uleiul de in sau cel de canola. De asemenea, grăsimile mononesaturate, prezente în avocado, nuci, semințe, ulei de măsline și unt de arahide, au roluri antiinflamatorii importante.

Magneziul poate ajuta la reducerea crampelor musculare, inclusiv a celor menstruale. Sursele naturale de magneziu includ fructele (banane, papaya, avocado, mure), legumele cu frunze verzi (spanac, kale, rucola), leguminoasele și nucile sau semințele, în special migdalele și semințele de dovleac.

Zincul are un rol important în reglarea ciclului menstrual și în echilibrarea hormonală. El contribuie la ovulație și la producerea progesteronului, care poate contrabalansa efectele estrogenului. Zincul se găsește în carne de pasăre, carne roșie (consumată moderat), fructe de mare, ouă. Pentru vegetarieni și vegani, este recomandată consultarea unui specialist pentru identificarea surselor adecvate și eventual administrarea unui supliment.

Alimente de evitat

Produsele procesate și ambalate sunt bogate în ingrediente care pot agrava inflamația și, implicit, simptomele endometriozei. Acestea includ carbohidrați simpli, zaharuri rafinate, sare în exces, grăsimi saturate, conservanți și coloranți artificiali. Consumul frecvent de chipsuri, biscuiți, mâncare gata preparată sau alte alimente procesate poate crește inflamația și reduce spațiul pentru nutrienții necesari organismului.

De asemenea, unele persoane cu endometrioză pot avea alimente sau băuturi care le agravează simptomele individuale, cum ar fi alcoolul, cofeina, glutenul, lactatele sau alimentele bogate în zahăr. Pentru a identifica aceste „declanșatoare”, este util să țină un jurnal alimentar în care să noteze ce consumă și cum se simt după, pentru a putea ajusta dieta împreună cu medicul.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!