Ce nu este bine să faci de Mucenici, pe 9 martie. Tradiții și obiceiuri

An de an, Mucenicii se sărbătoresc pe 9 martie, ziua în care credincioșii țin cont de mai multe tradiții și obiceiuri pe care le respectă, pentru a le merge bine tot anul. Cu o zi înainte, gospodinele prepară și dau de pomană colaci glazurați și fiertură. Este știut că în această zi este bine să dai de pomană, însă, iată ce nu este bine să faci de mucenici, pe 9 martie.

Sărbătoarea Mucenicilor, una dintre cele mai importante

În ziua de Mucenici femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană, pentru sufletul morţilor. Acestea împart preparatele specifice acelei zile. Se mai numesc măcenici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării.

Citește și: Rețetă mucenici moldovenești. Sfaturi și trucuri ca să îți iasă savuroși

Ce să adaugi în mașina de spălat pentru ca hainele colorate să nu-și strice culoarea. Trucul magic

Este un ingredient pe care îl ai deja în casă

Cele mai amuzante nume de localități din România. Unde se află satele și comunele cu denumiri bizare

Descrețește-ți fruntea citind numele celor mai amuzante localități din România. Lista, mai jos.

Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui

Zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale moşilor, care durează pînă în 17 martie, după cum spune tradiția

„Mucenicii“ pe care îi gătesc astăzi gospodinele sînt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini.

În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr.

Citește și: 9 martie – Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri care atrag norocul

Mucenicii din aluat se prepară, în alte părţi ale ţării, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop.

Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor.

Ce să nu faci de Mucenici

De Mucenici nu ai voie să muncești

Legenda spune, că în aceasta zi, un țăran semăna mazăre e ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult cînd s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat cîmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămîni de boală.

• Nu ai voie să speli sau să faci curățenie în locuință
• Ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară
• Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii.
• În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc
• Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.

În unele părţi ale Moldovei, şi mai ales ale Munteniei există obiceiul ca oamenii şi mai ales copiii să iasă în ziua celor 40 de Sfinţi şi să bată cu botele sau cu maiul în pămînt ca să intre gerul şi să iasă căldura, zicînd. Aceștia zic: „Ieşi căldură din pămînt / Intră tu frig în pămînt!“

Citește și: Până când sunt Babele în martie. În ce perioadă trebuie să le alegi 

Imediat ce bat cu botele în pămînt nu numai că încetează gerul, ci şi gheaţa începe să se topească şi să se ducă pe ape.

În Bucovina există obiceiul ca în ziua de 9 martie bărbaţii să meargă la pescuit.

Cel ce va prinde patruzeci de peşti şi va reuşi să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins peşte.