Crăciun pe rit vechi 2024: cine, unde și cum îl sărbătorește? Obiceiuri și tradiții străbune

Pentru orice creștin, sărbătoarea nașterii Domnului este extrem de importantă și este marcată într-un mod aparte în fiecare casă. Cu toate acestea, datorită diferenței dintre Calendarul Iulian și cel Gregorian, creștinii sărbătoresc la date diferite acest eveniment definitoriu pentru tradiția creștină. Pe  rit vechi, Crăciunul este sărbătorit la data la care majoritatea creștinilor îl serbează pe sfântul care încheie sărbătorile de iarnă: Sfântul Ion, 7 ianuarie.

Cine și unde serbează Crăciunul pe rit vechi, în 2024

Crăciunul pe rit vechi este serbat de Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană și calendariștii vechi greci din mânăstirile Sfântului Munte Athos. Toate aceste comunități creștine folosesc Calendarul Iulian și se numesc creștini pe rit vechi.

Sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii se numără printre comunitățile din România care țin sărbătorile de iarnă potrivit Calendarului Iulian.

Unde a ales Mirela Vaida să petreacă Paștele anul acesta: „Am fugit de acasă”. E un loc superb între mare…

Iată ce destinație a ales prezentatoarea pentru Paște!

Cât timp se spune “Hristos a Înviat!”. Credincioșii folosesc acest salut de la Învierea Domnului până la Înălțarea Sa

Vezi cât timp se salută cu “Hristos a Înviat!”

Cum este serbat Crăciunul pe rit vechi: tradiții și obiceiuri străvechi

Practicanții creștini de rit vechi susțin că aceasta este adevărata modalitate de a păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești, contribuind la menținerea unei legături puternice cu trecutul cultural și religios al comunității. Biserica Ortodoxă își bazează calendarul pe rit vechi, pe tradițiile și practicile consacrate de-a lungul secolelor. Alegerea de a sărbători Crăciunul pe rit vechi este adesea legată de dorința de a urma cu strictețe aceste învățături tradiționale, potrivit susținătorilor ei.

Raportarea la Evenimente Biblice

În lumina interpretărilor specifice, unii credincioși văd sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi ca pe o modalitate de a se raporta la evenimentele biblice într-un mod specific, care diferă de practicile calendarului gregorian.

Cu toate acestea, data reală a nașterii Mântuitorului Iisus Hristos nu a fost raportată nici la 25 decembrie, nici la 7 ianuarie. Se pare că adevărata dată s-a pierdut de-a lungul timpului și sunt specialiști care susțin cp Iisus Hristos s-ar fi născut în primăvară. Altă teorie susține că această dată a coincis cu o serbare păgână, Saturnalia, închinată zeului Saturn.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun, pe rit vechi

La fel ca cei care serbează Crăciunul pe stil nou, și cei de pe rit vechi țin post până pe 6 ianuarie, întâmpinând sărbătoarea cu sufletul curat și pios.

În mare, obiceiurile sunt la fel pentru toți creștinii, indiferent ce calendar ar repecta. Cei de pe rit vechi, însă, au și un obicei aparte în seara de Ajun: aprinderea badnjak-ului din curtea bisericii. Cel mai vârstnic bărbat din familie aduce un trunchi de copac, de preferat stejar, șși i se dă foc în curtea bisericii. Așa, se presupune că se ard păcatele și se luminează sufletele credincioșilor care iau parte la eveniment.

Colindul pe rit vechi

Copiii și tinerii din comunitățile pe rit vechi se îmbracă în costume populare și merg să colinde casele pentru a vesti nașterea Domnului. Se începe, de obicei, cu casa preotului și se merge la absolut toate casele din comunitate.

Masa din Ajun se ia după ce pe cer răsare prima stea și, de obicei, după ce s-a vestit nașterea Domnului.

Meniul de la masa de Crăciun pe rit vechi

Se mănâncă și colivă, dar și cozonac

La masa festivă, se mănâncă și colivă, aceasta fiind simbolul vieții veșnice. La fel ca pe stil nou, și cozonacul are un rol aparte pe masă. Dar pe lângă toate aceste preparate, nu trebuie să uităm că meniul de la masa sfântă trebuie să aibă 12 feluri de mâncare, specifice fiecărui apostol.

Cele mai populare preparate de la masa din Ajun sunt compotul de prune afumate și sarmalele de post cu hribi. Abia a doua zi, creștinii se pot înfrupta cu bucate ”de dulce”: purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe sau borșuri, ori zacuscă. Se bea vin roșu sau votcă, în părțile Rusiei.

Răvașe și bani

Sub fața de masă, se pun bani și fân pentru prosperitate și noroc. Acestea rămân acolo până la Bobotează, adică până pe data de 19 ianuarie.

Sârbii prepară ”cesnica”, o prăjitură în care se pune, de obicei, un bănuț. Cine va găsi bănuțul, va avea noroc tot anul .

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!