Mai am mai puțin de două luni până când voi trăi cel mai important moment al vieții mele. Mă căsătoresc cu iubitul meu și sper ca totul să meargă strună pe tot parcursul evenimentului. Dar a început să mă macine o problemă. Iubitul meu vrea să stăm cu părinții lui. Asta deși discutasem și am stabilit că vom locui singuri, în apartamentul pe care l-am închirat încă de când am decis că vrem să ne trăim restul vieții împreună.
Îmi doresc să stăm singuri
Nu știu dacă ar fi cea mai bună decizie. Pentru că, la cum o cunosc pe mama lui, va dori să se implice în toate activitățile noastre. Iar eu nu sunt obișnuită să dau socoteală nimănui.
Am înțeles și punctul lui de vedere. E real că nu are rost să mai aruncăm banii pe chirie, pentru că avem spațiu sificient acasă la părinții lui. Mai mult, am tot vorbit deseori despre asta și amândoi am fost de acord că vrem să ne mărim repede familia, pentru că eu am 36 de ani, iar iubitul meu are 35. Iar când vom avea un copil ne va fi foarte greu fără un ajutor. El îmi tot spune că mama lui va fi acolo, ea este pensionară și ne va putea ajuta.
Iubitul meu vrea să stăm cu părinții lui
Cu toate acestea sunt de acord. Dar știu că ne vom pierde intimitatea. Nu vom mai putea face tot ce vrem, vom fi nevoiți să „dăm raportul” pentru orice am vrea să facem. Iar la cum o cunosc eu pe mama lui, sunt convinsă că nu se va abține să-și bage nasul în problemele noastre.
Ea deja încearcă să ne coordoneze în legătură cu nunta. Deși ea menționează mereu că „vrea doar să ne ajute”, eu cred că ar trebui să aștepte să-i cerem ajutorul. Dar ea, practic, încearcă să preia controlul, să ne organizeze și să ne dirijeze pe toți. Ea deja mi-a spus și cum ar trebui să fie rochia mea de mireasă, și ce culoare să aibă florile ornamentale și unde să organizăm evenimentul și ce să alegem în meniu. Eu am fost respectuoasă cu ea, însă fermă în ce privește deciziile noastre. Iar asta a supărat-o, însă nu a renunțat la idee.
Acum mă gândesc că dacă deja am început să ducem această luptă surdă cu ea pentru a nu o lăsa să ne controleze, mă întreb cum va fi mai târziu, chiar când vom avea un copil sau când vom avea de luat decizii importante.
Nu știu dacă ar trebui să accept ideea că iubitul meu vrea să stăm cu părinții lui, sau ar trebui să fiu fermă în continuare și să îi spun că vreau să locuim singuri, în apartamentul nostru închirat. E o decizie destul de grea și nu știu cu cine să mă sfătuiesc.
