Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este una dintre cele mai importante, iar ziua este marcată de tradiții și obiceiuri pe care credincioșii le respectă cu sfințenie. De asemenea, în ziua de Constantin și Elena, mulți români își sărbătoresc ziua onomastică. Ce trebuie să știi despre Sfinții Constantin și Elena și care sunt cele mai importante tradiții și obiceiuri.
Povestea Sfinților Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena are loc în fiecare an în luna mai, mai exact, pe 21 mai. Iată mai jos, cine au fost Sfinții pe care îi cinstește Biserica Ortodoxă în această zi, de 21 mai.
Citește și: Când este Înălțarea în 2023. Pe ce dată pică anul acesta
„Împăratul Constantin a fost cel care a emis Edictul de la Milano în anul 313, prin care se garanta libertatea religioasă pentru creștini și se recunoștea creștinismul ca o religie oficială în Imperiul Roman.
Elena este cunoscută pentru activitățile minunate pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Potrivit istoriei se spune că ea a fost cea care a găsit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, în Ierusalim.
Citește și: Rugăciunea pe care să o rostești de Înălțarea Sfintei Cruci, pe 14 septembrie
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. El s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi Nis, în Serbia). După moartea tatălui său din 304, Constantin a fost proclamat împărat. Din pricina acestui fapt, fiul Elenei intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, întrucât acesta dorea să ocupe funcția pe care Constantin o deținea” , potrivit crestinortodox.ro.
Citește și: Ce se dă de pomană de Înălțarea Sfintei Cruci
Sfinții Constantin și Elena 2023, tradiții și obiceiuri. Ce să faci și ce să nu faci în această zi
- Oamenii care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare
- De Sfinții Constantin și Elena este păcat să se lucreze în gospodării, nu se plivesc ierburile.
- Este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
- În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
- În ziua sfântă de 21 mai, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
- în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți.
- La biserică se poate duce flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
- Este interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
- Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.
- Ceea ce se seamănă după această zi se usucă.
Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
