Iaurtul este prezent pe lista scurtă a alimentelor considerate sănătoase de majoritatea nutriționiștilor. Dar ce efecte are asupra corpului tău dacă îl consumi zilnic? În funcție de tipul de iaurt ales și de reacția individuală a organismului, acest aliment poate deveni un sprijin real pentru sănătatea ta sau, din contră, o sursă de dezechilibru. De la echilibrarea florei intestinale, la susținerea masei musculare sau întărirea sistemului imunitar, iaurtul poate avea un rol important în alimentația zilnică. Însă, dacă nu ești atent la ingrediente sau ai o intoleranță nediagnosticată, lucrurile pot lua o întorsătură mai puțin plăcută.
Dincolo de gustul plăcut și versatilitate, iaurtul vine la pachet cu beneficii reale pentru sănătate. Este recunoscut pentru conținutul de culturi probiotice vii, precum Lactobacillus și Bifidobacterium, care ajută la menținerea unei flore intestinale sănătoase și la buna funcționare a sistemului imunitar.
De asemenea, este o sursă excelentă de proteine, în special în varianta grecească. Aceste proteine ajută la menținerea sațietății și susțin masa musculară, în special dacă ai un stil de viață activ.
Pe lângă acestea, iaurtul conține calciu, zinc și vitamine din grupul B, elemente esențiale pentru sănătatea oaselor, imunitate și un metabolism eficient. În plus, este o opțiune rapidă pentru o gustare sau un mic dejun, putând fi combinat ușor cu fructe, nuci sau cereale.
Totuși, nu toate tipurile de iaurt sunt la fel de benefice. Pentru persoanele cu intoleranță la lactoză, chiar și o cantitate mică de iaurt poate duce la simptome neplăcute precum balonare, crampe sau diaree.
Un alt pericol îl reprezintă iaurturile cu zahăr adăugat, în special cele aromate. Acestea pot conține între 3 și 5 lingurițe de zahăr per porție, ceea ce poate destabiliza glicemia, provoca oboseală și chiar favoriza acumularea de kilograme în plus.
În plus, variantele „light”, promovate ca fiind mai sănătoase, pot fi înșelătoare. De multe ori, grăsimile eliminate sunt înlocuite cu zahăr sau aditivi pentru a păstra gustul plăcut, dar cu prețul valorii nutriționale reale.
Primul pas este să te uiți atent la etichetă. Ideal ar fi să alegi un produs care conține doar lapte și culturi lactice vii, fără arome artificiale, coloranți sau zahăr adăugat.
Textura poate fi un alt indiciu. Iaurtul cu o consistență mai groasă, în special cel grecesc, conține mai puțină lactoză și mai multe proteine, ceea ce îl face mai potrivit pentru controlul greutății și digestie.
Pentru cei care urmează o dietă vegană sau nu tolerează produsele lactate, există și alternative vegetale – pe bază de cocos, migdale sau ovăz. Acestea pot fi o soluție bună, dar este important să verifici conținutul de zahăr și aditivii adăugați.
Consumul zilnic de iaurt poate avea efecte pozitive vizibile. Sistemul digestiv va fi primul care va resimți beneficiile: probioticele contribuie la reducerea constipației și inflamației intestinale.
Datorită conținutului ridicat de proteine, iaurtul ajută la menținerea unei glicemii stabile și reduce dorința de gustări nesănătoase între mese. În plus, conținutul de calciu și vitamina D sprijină sănătatea oaselor și ajută la prevenirea osteoporozei, mai ales în cazul femeilor.
Totuși, pot apărea și efecte adverse. Dacă observi balonare, oboseală sau acnee, este posibil ca anumite tipuri de iaurt să nu-ți priască. În acest caz, e indicat să faci o pauză și să reintroduci produsul treptat în alimentație.
Specialiștii recomandă o cană de iaurt pe zi, adică 200–250 ml, ca fiind o cantitate rezonabilă și benefică pentru majoritatea adulților. Consumul exagerat, mai ales în cazul iaurturilor procesate sau îndulcite, poate duce însă la probleme metabolice și dezechilibre nutriționale pe termen lung.